ca-n viata, evenimente

Albumul de la Sighisoara

Dupa o minunata iesire in gasca, cu cativa dintre membrii de pe Astra Club Astra Forum, am strans o gramada de poze. Din peste 550 de poze facute am selectat cam 80 si ceva pe care as vrea sa le vedeti si voi. Asa ca am creat un nou album unde sunt stranse toate aceste poze. Sper sa am timp sa adaug si comentarii la ele, ca sa poata fi intelese mai usor de catre cei care nu au fost cu noi. Iesirea a fost superba, oamenii super OK, drumul fara cuvinte. Albumul il gasiti aici sau mergeti la sectiunea Photos, AstraClub AstraForum la Sighisoara. Traseul a fost cam asa:

Dupa indelungi negocieri, am stabilit sa facem drumul din 2 bucati: una pana aproape de Vidraru, unde sa ramanem peste noapte si a doua zi Transfagarasan, Biertan la pensiune si in final Sighisoara. Plecarea a fost cam chinuita, ne-am strans cu greu undeva dupa ora 7PM la OMV Timisoara (ora initiala de intalnire era 5PM, apoi 6PM). Personal am ajuns acolo cu range 3 Km la masina si mai era si coada 😀 Apoi am mers intins pana dupa Curtea de Arges, cu exceptie o parte din autostrada unde se lucra si drumul era infect. Asta e, traim in Romania. Ne-am regrupat undeva pe drum ca ne cam imprastiasem pe parcurs si apoi am purces la identificarea pensiunii Serbanoiu, unde aveam facute rezervari. Bineinteles ca am trecut de pensiune si a trebuit sa ne intoarcem 😛 Cand am reusit intr-un final sa ajungem la pensiune am avut o surpriza foarte placuta. Vila era foarte primitoare, camerele super OK si gazda foarte simpatica. Problema a fost ca nu serveau si masa si nici nu se gasea nimic in apropiere. Asa ca ne-am suit frumusel in masini si dupa vreo 2 incercari (era deja trecut de ora 10PM) am reusit sa gasim un loc unde sa mancam. Super OK, mici, bere si pastrama la greu. Dupa asta, finalul zilei a fost foarte previzibil caci eram cu totii franti deja, dupa drum.

A doua zi a urmat partea cea mai frumoasa a traseului, dar toate la timpul lor. Dupa ce ne-am admirat masinutele in curtea pensiunii, ne-am oprit la o cafea. Cat am stat la cafea, Alllexandru (care nu a putut veni cu noi dar s-a dus la pescuit, sa-mi faca in ciuda) m-a sunat foarte fericit, reusise o captura serioasa de crap chinezesc. Asa ca ziua a inceput foarte vesel. Drumul pana la Vidraru a fost scurt si impresionant. Barajul este si acum un mic miracol, zona arata sublim. E pacat sa nu te opresti sa admiri combinatia de tehnnologie si natura de acolo. M-am lasat convins sa urc pana la statuie: mare greseala, sunt asa de multe trepte … Nu regret insa, peisajul si asa spectaculos de acolo se vedea si mai si de sus de la statuie. Pozele stau marturie. Drumul s-a continuat cu superbele serpentine ale muntilor Fagarasi. Imi amintesc cu placere de fiecare curba. Desi nu am mers tare (asa cum as fi vrut pe alocuri), masina s-a simtit minunat. Parca voia sa ia curbele in viteza. Superb. Iar locurile … Nu am cuvinte sa descriu cat de frumoasa e zona. Multi fug in concedii in alte tari, din diferite motive. Personal cred ca e un pacat, avem atat de multe locuri impresionante chiar aici, langa noi. Cam prea locuite, dar asta e. Cand in final am ajuns in varful Transfagarasanului am revazut cu mare placere aceleasi locuri vazute asta iarna. Diferenta este inimaginabila, recomand oricui sa traiasca aceasta experienta. Pe alocuri se mai gasea inca zapada, in ciuda faptului ca ne aflam la sfarsitului lunii iulie, zisa si a lui cuptor. Cu greu m-am dezlipit de acele locuri, dar urmau altele si mai impresionante.

Si anume Lacul Balea. Nu se poate povesti frumusetea acelui loc. Trebuie sa fii acolo ca sa-l simti si sa-l intelegi. Desi era foarte multa lume prezenta, datorita weekendului, acest lucru nu a schimbat cu nimic salbaticia acelui loc. Este ca un caus de palma ce tine un pic de apa, asa te simti acolo. Muntii te inconjoara din aproape toate partile, spectaculos e putin zis. Sper ca am reusit sa prind in fotografii macar o mica parte din frumusetea acestor locuri. Oamenii de la Vila Paltinul ne-au intampinat cu multa caldura. Desi ne stiam de asta-iarna, nu m-am asteptat sa se bucure atat de mult de revedere. Ne-am simtit minunat. Masa luata acolo, in gasca Astra Club, a fost super OK. Recomand muschiuletul sibian, e foarte foarte gustos. Ne-am despartit cu greu de acele locuri si am continuat drumul. De data asta coborand, parca serpentinele au devenit si mai spectaculoase. Plus ca drumul e super OK pe aceasta parte a drumului, fara gropi ci doar pura placere a condusului. Ma rog, nu chiar pentru toata lumea, caci unii nu suporta prea bine serpentinele (sorry Monica). Eu am fost pur si simplu absorbit de placerea de a pluti pe aceasta bucata a drumului. Sport ON all the way, prietenii stiu de ce 😉 Pe drum, multe poze si filmulete.

Ultima bucata a drumului nu a mai fost asa de spectaculoasa dar nici pe departe urata. Am mers pana la Sibiu (pe drum ne-am intersectat cu o superba Vectra OPC) si apoi, multumita pregatirilor facute de Victor si Aurel si ajutorului oferit de sistemul GPS, am gasit un traseu mai direct catre destinatia urmatoare, localitatea Biertan. Drumul pana acolo a fost OK, cu exceptia unei singure bucati mai de macadam dar foarte spectaculoasa, traversand padurea. Mai ceva ca la WRC 😀

In fine, ajunsi la Biertan, la o pensiune al carei nume nu am reusit sa-l memorez, am avut iarasi o surpriza placuta. Locatia era super OK, foarte decenta si avea cu adevarat un aer medieval. Intram deja in atmosfera festivalului. Pensiunea se afla chiar in curtea unei vechi biserici-cetate asa cum aveam sa aflam a doua zi. Peretii exteriori, de protectie, ai acestei biserici erau cu adevarat uriasi. Dupa o scurta pauza de invigorare, am purces catre Sighisoara, destinatia finala.

La Sighisoara, festivalul era in toi. Lume multa, chiar foarte multa, distractie, veselie. Multa galagie, multa agitatie. Dar, hei, asa era si pe vremurile mai vechi nu? Asa ca, hai sa ne bucuram. Dupa ce ne-am invartit o gramada pe acolo, am vazut o groaza de chestii interesante, am calarit (:D), am ascultat muzica si i-am admirat pe cei care scuipa flacari, in final ne-am oprit la concertul de folk din piata mare a Sighisoarei. Foarte multa lume, multi cantareti si multa multa muzica buna. Tarziu in noapte am mancat ceva si ne-am intors la Biertan pentru o binemeritata odihna.

A doua zi am vizitat biserica-cetate in curtea careia am stat de fapt. Impresionant ce se construia acum sute de ani. Drumul de acces presupune parcurgere unor trepte foarte multe la numar (iar trepte). Frumusetea acelor lucruri, arhitectura impresionanta si locatia ne-au lasat cu un aer foarte admirativ. Picturile, atat de pe tablouri cat si de pe pereti, turnurile si in general toata constructia merita vazuta si apreciata. Dupa o noua tura de poze cu Astrele noastre mandre, am plecat iarasi catre Sighisoara.

Reveniti in cetatea Sighisoarei, de data asta pe lumina, am reinceput vizitarea si admirarea locurilor si oamenilor. Am urcat la fosta scoala a Sighisoarei, vizitand vestita scara acoperita. Un lucru bun ca e acoperita, nu te ploua, dar din pacate tot trebuie sa urci o gramada enorma de trepte (din nou, trepte :P). Lasand gluma deoparte, biserica de langa scoala este deosebit de frumoasa. Merita efortul treptelor. In interior am avut placerea sa asistam la un concert de instrumente de suflat. O placere, plus ca inauntru era si racoare. In cetate, peste tot se intampla cate ceva: aici un concert, aici o piese de teatru, aici 2 actori improvizau o sceneta, un papusar isi facea de lucru cu papusa lui, altii doar se plimbau dar erau costumati si aratau ca acum sute de ani si te impresionau, o gramada de suveniruri, unele veritabile, altele mai de prost gust. Pe scurt, Festivalul de Arta de la Sighisoara, anul 2006.

Spre seara, odata cu o mica ploaie, am parasit cu parere de rau cetatea. Am ales ca traseu de intoarcere Valea Oltului si nu am gresit. Am avut in continuare ce admira. Finalul „turistic” a fost la Cozia unde ne-am oprit sa-i admirat frumusetea arhitecturala si nu numai.

Sper ca v-a placut scurta mea poveste, am incercat sa va fac sa intelegeti mai bine fotografiile si de ce nu, macar pentru scurt timp sa calatorim impreuna. Si mergeti si voi sa vizitati aceste locuri. Merita.

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s