ca-n viata, cu bicla, poz(n)e

Mirela, sa nu-ti iei bicicleta!

Asa cum am anuntat acum cateva zile aici, ne-am tinut de cuvant si intamplarea chiar s-a intamplat. Dar hai s-o luam cu inceputul ca e mai bine asa 😉

Dupa ce Vineri am stat cu ochii toata ziua atat pe pagina initiala a lui George cat si pe site-urile de anunturi meteo, la final, undeva pe 10 seara am zis fie ce-o fi, macar pana la Universitate tot mergem. Prin urmare, luat biclele la curatat (erau vai mama lor dupa ultima tura pe coclauri), demontat, atat masina cat si ele, incarcat si pregatit.

Bicle impachetate

Bicle impachetate

Si apoi asteapta 😀 Bine, in asteptarea asta am pus si de vazut un film – El metodo, pe care il recomand cu caldura.

Zis si facut, pe la 2 si ceva, cu bagajele facute: apa, bluza, eugenii 😀 si multa voie buna, hop in masina si p’aci ti-e drumul. Am ajuns super repede la Universitate unde a urmat, evident, procesul de mai sus dar in sens invers. Cam asa ceva:

Pregatite de pedalat

Pregatite de pedalat

Bun, deja ma mancau talpile asa ca am sarit repede in sa si dai bice catre locul de intalnire.

Hop, problema: rendez-vous-ul era la iesirea din pasaj dinspre TNB, masina am lasat-o in parcare la BCR – versiune de ajuns direct la locul respectiv – ioc. OK, fuga la Sala Dalles unde era prima posibilitate de traversare legala si apoi repede catre iesirea din pasaj. Unde surpriza – desi nu ma asteptam sa vad mai mult de 10-12 persoane, erau deja stranse vreo 20+ (cifra oficiala 😛 ) de bicle cu tot cu posesorii/ele de rigoare. Cam asa ceva:

Locul de intalnire

Locul de intalnire

Lumea era vesela, pusa pe sotii si pe simtit bine. Perfect, integrarea in grup a fost pur si simplu instantanee. Repede am furat cate poze si dupa ce ne tot intrebam unii pe altii cine este organizatorul, intr-un final ne-am pus in miscare. Nu insa inainte de a stabili cateva reguli de bun simt: fara prea multa galagie, mers cat mai „la bordura”, in sir indian, viteza rezonabila ca nu suntem la cursa ci la promenada – ciclopromenada mai exact si mai ales nocturna. Evident ca nu s-au respectat toate regulile dar important este ca au fost mentionate 😉

Drumul a fost excelent, la ora aia traficul era absolut minim asa ca nu ne-a incurcat nimeni, am avut practic o banda intreaga numai pentru noi. Si asta s-a simtit pentru ca am putut pedala fara nici o grija, chiar si cei care nu (prea) aveau experienta cu biclele. Cativa biciclisti, in mod spontan, si-au asumat rolul de supraveghetori si au tinut grupul cat mai strans si ordonat posibil. Chiar s-a simtit ajutorul lor si cred ca merita multumirile de rigoare. In afara faptului ca semaforul a cam fost ignorat 😛 de cateva ori, am apreciat ca s-a circulat foarte calm si ordonat. Stopurile de la biciclete, in numar atat de mare, lasau senzatia ca Magheru s-a pregatit deja de Craciun 😀

Pe parcurs am trecut pe langa destui oameni care se uitau luuuuung la noi, nepricepand despre ce este vorba. Multumiri si mai ales aprecieri catre cei care ne-au zambit, chiar i-am simtit alaturi. Poate data viitoare ne vor insoti si cu bicla, nu numai cu zambetul. Am trecut si pe langa vreo doua echipaje de Politie care in mod evident nu au stiut cum sa reactioneze – asa ca noi ne-am vazut de drum si i-am lasat sa-si faca treaba in continuare 😛

Cam asa arata grupul, ajuns la semafor la P-ta Victoriei:

Cu bicla la P-ta Victoriei, 3 AM

Cu bicla la P-ta Victoriei, 3.30 AM

Cum am ajuns nici nu stiu, sincer, atat de repede am parcurs distanta respectiva. Inca o bucata de drum si deja eram in Herastrau unde ne-am regrupat la intrarea dinspre P-ta Charles de Gaulle, dupa un mic incident pe parcurs cu unul dintre participanti care a avut o intalnirea spontana cu asfaltul – fara urmari din fericire 😉

Regruparea biciclistilor la Herastrau

Regruparea biciclistilor la Herastrau

 

Tot aici, din pacate, au inceput si micile neplaceri. Deh, suntem deja in zona de fite, nu asa? Primul incident a fost cu un anume gardian care a fost foarte deranjat de prezenta noastra – nu prea a si explicat de ce insa. S-a ofuscat foarte tare pentru ca cineva a sprijinit o bicicleta de unul din corturile de la intrarea in parc – o maaaare problema si un risc major de demola respectivul cort 😛 In fine, incidentul s-a inchis fara alte urmari. Tot acolo am decis sa lungim putin traseul initial si sa mergem pana la P-ta Presei Libere – modificare cu care toata lumea a fost de acord, fara nici un fel de comentariu.

Si a venit momentul sa va fac cunostinta si cu Mirela – cea din titlu ;). Ca tot nu am pomenit nimic de ea pana acum. La plecare, tocmai parca un taxi din care au coborat doua pitzi tare vesele si comunicative. Ne-au vazut ele asa in gasca si nu prea s-au prins ce si cum cu noi asa ca au simtit nevoia sa socializeze. Dupa mici parlamentari in care si-au manifestat, oarecum vag, dorinta de o plimbare pe bicicleta – dar au fost refuzate in mod politicos – Mirela – cea din titlu, ne-a anuntat in mod pompos ca isi va lua biciclata. Ma rog, ne-am continuat drumul 😛

Pe parcursul caruia am mai primit inca o tura de rugaminti, pe acelasi motiv – hmmm, interesant ce succes au bicicletele la pitzi de la langa Herastrau. Si baietii de pe Dorobanti se omoara sa-si ia masini de n-spe zeci de mii. Sa le dam un pont? 🙂

Ah si sa nu uit, au fost tare haiosi niste baieti care si-au gasit masina cu o roata pe pana si ne intrebau daca avem cumva o pompa, sa-si umfle roata. Hmmm, cam cate ore le-ar fi trebuit sa umfle o roata de masina cu o pompa de bicicleta???

Si uite asa, eschivand ba o groapa, ba o bordura, ba o rugaminte, am ajuns si la P-ta Piesei Libere:

P-ta Presei Libere

P-ta Presei Libere

Dupa o scurta pauza pentru regrupare, intoarcerea am facut-o prin parc, distractie mare la coborari 😛 Undeva pe alei am avut si o mica intalnire cu niste catei tare simpatici care bineinteles ca au fost luati in brate si alintati:

Puppy si bicle

Puppy si bicle

Dupa traversarea parcului, parte din trupa s-a hotarat ca vrea sa se mai bucure de noaptea tarzie asa ca au ramas in zona si dupa cate am aflat, au incheiat noaptea la un ceai care s-a prelungit pana spre ziua. Restul am refacut traseul in sens invers, dupa ce ne-am bucurat putin de o luna absolut superba:

O luna superba

O luna superba

Dupa un alt mic incident cu niste petrecareti guralivi aflati intr-o masina, la semaforul de la Herastrau, care au simtit nevoia imperativa de a ne explica ca este mai bine sa ne apucam de bautura si sa lasam naibii bicicletele, am purces pe drumul de intoarcere. Haios a fost George care la un moment dat, undeva dupa P-ta Romana, era siderat de faptul ca a vazut un om asteptand in statia de RATB – nu pricepea de ce. A inteles insa imediat dupa ca a aruncat un ochi in spate si a vazut autobuzul oprind in statie 😀 Ne apropiam deja de ora 5 AM. Ne-am regrupat la Universitate de unde fiecare s-a indreptat catre vizuina proprie.

Ciclopromenada nocturna la final

Ciclopromenada nocturna la final

Cam asa s-a incheiat prima ciclopromenada nocturna. Un eveniment care nu a beneficiat de nici un fel de promovare, alta decat popularizarea pe cateva bloguri si conturi de tweeter si facebook. Deci, oameni buni, se poate, suntem multi cei care ne dorim astfel de evenimente. Cu cat mai des, cu atat mai bine.

Ah, ca sa nu uit sa-i raspund unui coleg de plimbare, nu, nu suntem vampiri 😀 Numai ca daca vrei o plimbare fara stres prin Bucuresti, cam asta este ora potrivita, din pacate.

Si ca sa inchei, am sa retransmit rugamintea initiala: Mirela, sa nu-ti iei bicicleta! Nici tu nici cei ca tine. Lasa-ne pe noi, astia care nu prea avem legatura cu lumea ta, sa ne bucuram de o noapte frumoasa si vesela, fara figuri si fara fite, macar pe 2 roti. Si alea cu multe spite dar fara motoare de multi cai putere. Doar atat, 2 roti, 2 pedale si cativa prieteni. Noi ne multumim cu atat 😀

Multumiri celor care au participat si in special lui George pentru initierea acestei mici nebunii:

Andlclb

Bikepress

Cinnamon Anna

Hop şi eu

Adrian

Florin Ghinda

 

Update: Am pus si un Clip video de la ciclopromenada nocturna

Reclame
Standard

13 gânduri despre „Mirela, sa nu-ti iei bicicleta!

  1. Pingback: Strangers on the Net » E oficial: noaptea la 3 e cel mai bine cu bicicleta în Bucureşti

    • vulupe zice:

      Indeed, cu mare placere ne vedem si data viitoare.
      Cum nene sa nu fii marcat daca nici in creierii noptii, pe bicla, nu scapi de astfel de personaje? Chiar numai pe coclauri mai avem loc? Mirela a fost doar asa, ca sa dau un nume – recunosc ca mai mult m-au deranjat „baietii” de la semafor.
      Dar na, hai sa-i lasam cu ale lor si noi sa ne vedem de pedale. O zi buna.

      • vulupe zice:

        Hmmm, nu chiar, sincer.
        In ce-i priveste pe „baieti”, cred ca erai mai atent la organizarea de partid 😛 decat la cuvintele lor – au reusit sa emita si ceva injuraturi, evident dupa ce s-a facut verde si erau deja in miscare. Deh, asa balcanic, cum stiu ai nostrii …

  2. Pingback: Ciclopromenada nocturna « BIKEPRESS

  3. Pingback: bicicletele din noapte « Vulupe's notes

  4. Pingback: jurnal de bicicleta « Vulupe's notes

  5. Pingback: Tati, e cea mai frumoasa seara din viata mea « Vulupe's notes

  6. Pingback: la tara cu bicla « Vulupe's notes

  7. Pingback: 160 Km singur pe bicla « Vulupe's notes

  8. Pingback: a murit Ciclopromenada nocturna? « Vulupe's notes

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s