Da, mi-e dor de-o vacanta. Nu de concediu, nu de un weekend fie el si prelungit, mi-e dor de o VACANTA. Una de aia care tine de zici ca nu se mai termina (asta la inceputul ei ca la sfarsit plangi), o vacanta adevarata cum nu am mai avut din anii de liceu. Voua nu?
Da intai play si apoi citeste 😉 Da bine la atmosfera
Mi-e dor de timpul ala fara timp in care nu-ti pasa daca pierzi timpul o ora sau doua sau o zi sau o saptamana. Nu conteaza, ai destul, nu ai de ce sa-l plangi. De noptile luuuungi, cu MTV si Beavis and Buthead, cu muzica ascultata la casti, la walkman, de pe benzi copiate de la prieteni. Cat de fericit eram cand faceam rost de o caseta noua. Aveam (inca il am) obiceiul de a asculta un album nou pana la epuizare, pana stiam fiecare vers si fiecare acord. Muzica se auzea prost, nu stiam ce-i aia hai fai sau dolbi sau alte acronime dar stiam ca-mi placea. Stiam ca am ceva valoros in mana cand ascultam un album nou – pentru mine – de la o trupa sau alta. Sunam prietenii si le puneam sa asculte cate o piesa intreaga la telefon. Si apoi ieseam in oras, ne adunam cu totii si gaseam un loc, de cele mai multe ori acelasi, pentru a petrece impreuna seara. He he, cum zice si Gabi aici, sunt fantome deja 😛
Mi-e dor de discutiile interminabile pe n-spe mii de teme, una mai visatoare decat alta, una mai arzatoare ca alta. Nu de putine ori ne-a prins dimineata prin oras tot despicand 4-ul in fire, ne goneau maturatorii de pe strazi acasa. Si cica invatam pentru admitere 😀 De invatat am invatat si inca multe, e drept ca nu la admitere am folosit acele invataminte. Cel putin nu la cea de la facultate …
Mi-e dor sa ma trezesc si sa stiu ca nu am nimic de facut. Pur si simplu nimeni nu-mi cere sa fac nimic, nimeni nu se asteapta ca eu sa fac, sa zic ceva anume, sa fiu gata la o anumita ora sau sa fiu intr-un anumit loc la o alta anumita ora. Sa am libertatea sa mai intind somnul pentru o ora sau doua, sa iau micul dejun fara graba, sa trag de o cana de cafea pana la limita nesimitirii si nimanui sa nu-i pese. Sa sun un prieten si sa stau la taclale, sa astept vizita unor prieteni cu care sa nu facem nimic, pur si simplu sa ne bucuram impreuna de timpul nostru.
Mi-e dor sa citesc o carte pana in zori, numai sa ma reapuc de ea imediat ce am facut ochi intr-o dimineata tarzie. Sa ma ingrop in paginile ei si sa uit de tot si toate, sa nu am nici un alt motiv sa ma opresc decat atunci cand nu mai vad paginile sau cand apare o alta tentatie mai mare 😀
Mi-e dor sa am atat de mult timp liber incat sa ajungem, intre prieteni, sa ne intrebam – ce mai facem? Si sa dam din umeri si sa zicem – vedem noi – si uite asa se continua seara. Sa faci orice fel de plan, sa stii ca la fel de mult timp vei avea si maine, si poimaine si saptamana viitoare si tot asa.
Mi-e dor de tabere (asta e o poveste in sine, poate gasim timp si altadata) care erau ca niste vacante in mijloc de vacanta.
Mai tineti minte cum e sa ai timp? Mai tineti minte rima?
Vine vacanta, cu trenul de Franta
trenul de Franta
notele lui Vulupe 
na, ca te-am gasit! 🙂 te ascundeai pe dupa blogurile gri! ba, citind aici iar m-a pocnit o pofta de timp. de timp d-ala care nu se mai termina. recunosc, inainte sa citesc ce-ai scris am rupt iutubul cautand dupa toate concertele timpuri noi.
acum, ca e putin vara, si am avut putin concediu si putin timp, mi-au trecut violent prin fata ochilor toate batoanele de cereale pe care le-am inghitit in cursul anului la prima ora blocat in trafic, crezand ca mananc sanatos…
„zic voua care aveti inca puterea / de-a scoate raul care zace-n voi…”
mi-e dor sa am adidasii plini de nisip si tricoul patat de bere, sa am viitorul in fata dar sa nu-mi pese de el, sa am timp dar sa n-o stiu, sa am totul si sa nu-mi pese…
dedicatie: _http://www.youtube.com/watch?v=s7PJNvV-XlI&feature=related
Ouch, fuck – mi-e dor de Jack. Cum naiba ai gasit tocmai asta??? Jack-ul l-am prins doar 1 an dar plang dupa el de atunci. Cu Doors am adormit ani la rand ascultand.
In alta ordine de idei, nu stai bine cu catatul. Prin comentariile pe care le aprobi nu te si uiti? Poate dai de cate ceva/cineva, fara sa te mai chinui sa cati 😛
Mi-e dor de Jack. Mi-e dor de dimineata devreme acolo, cand pretul cafelei se rotunjea in jos, cand berea era cea mai buna din lume si vorbeam cu oameni pe care nu-i cunosteam si nu i-am vazut de atunci. Salutari lor si celor ca ei. Multumesc mai bitule vizibile, multumesc frumos.
la mine comentariile sunt fara aprobare 🙂
😛 atunci macar din cand in cand mai arunca si cate un ochi pe acolo 😉
Esti nostalgic. O sa-ti revii. Sau nu.
Sunt. Multumesc insa, nu 😛 Nu am de gand si nici nu doresc sa-mi revin.
Ia uite cin’ se plange! 😀 altii nici macar nu se bucura de somnul de dimineata….
In aceeasi ordine de idei…:)….mda, chestia cu lipsa de griji nu-mi displace defel, culcusul din fotoliu si cititul pana dimineata pe la 6, somnul ala lenevos pan’ pe la 4 p.m. continuat iar cu lafaitul in fotoliu cu-o carte-n mana….astea-s chestii dupa care tanjeste vrabia! 😀
No uite in compensare ca se facu 6.30 AM si eu inca n-am ajuns in apropierea pernelor 😛 Asta asa, ca sa arat ca ma tin de cuvant – ca doar a inceput vacanta, mica si amarata cum e ea, tot vacanta se cheama ca e.
Vrabia daca mai lasa FV, e posibil sa castige ceva timp de lecturat – ah si filmele pe care apoi le tot lauda 😛
Toate la timpul lor, domnule ciomagitor de vrabii! nu linsati vrabia, ca mai are si ea cate ceva de ciripit…ciugulit…aaaa…pai FV a ajuns in paragina, luat in derizoriu, hulit, rastignit…! 😀 (am ambitia sa-mi fac padure seculara, ce n-ai inteles?! :D)
Oh, asa da, la umbra stejarului sa ne bucuram de liniste. In acest caz esti iertata 😛 Dar n-am sa uit si am sa revin sa verific cum e padurea-ti seculara 😀
Interesant postul tau. Zilele urmatoare o sa parcurg mai multe posturi.