De ceva vreme cochetez cu ideea de a folosi bicicleta pentru mai mult decat distractie si relaxare. Desi nu am prea multa experienta la pedalat – actuala bicla o am din primavara si nu am mai avut alta din copilarie – in ultima vreme, cu prilejul a multe plimbari pe coclauri – am (re)descoperit placerea de a te afla in sa, de a fi liber si independent. Asta, adunat cu cele doua plimbari de noapte – Ciclopromenada nocturna 1 si Ciclopromenada nocturna 2 – mi-au dat curaj sa pun in practica acest mic plan.
Si am avut nevoie de ceva curaj avand in vedere ca nu stau deloc aproape de locul unde am biroul – in total 18 Km distanta, deci 36 Km de pedalat, pe zi, cea mai mare parte din ei in sau pe langa trafic. Practic traversez tot orasul plus o bucata la periferie, destul de lunga 😛 Dar dupa cum am descoperit, nu-i deloc un capat de tara. Ba dimpotriva.
Bun, zis si facut, Marti 25 August 2009 a fost prima zi de naveta pe 2 roti. Trezit de dimineata, baut cafea si pregatit bicla de drum. Pus castile in urechi, pus The Cat Empire pentru buna dispozitie si p’aci ti-e drumul. Inainte de asta insa am cautat pe net sa vad daca Google ma poate ajuta cu ceva trasee de ciclism in Bucuresti – dezamagitor rezultatul, in afara de BikesInBucharest nu am gasit nimic cu adevarat util care sa-mi indice pistele avute la dispozitie pe traseul care ma interesa – e drept ca am cautat pe fuga si putin presat de timp. Asa ca am decis sa aleg traseul pe parcurs.
Si surpriza, totul a fost cu mult peste asteptarile mele – in bine. De la efortul pe care il supra-apreciasem pana la problemele de trafic pe care le-am supra-estimat de asemenea. Tot ce am avut de facut a fost sa ma opresc la prima vulcanizare sa mai pun ceva aer in roti, bicla mea fiind pregatita de coclauri, nu de sosea. Dar si asta s-a rezolvat rapid si fara probleme, ba chiar a fost un bun prilej sa mai trag o gura de aer 😀 In rest, drum lin fara suspin, muzica buna in urechi si o placere senzationala la fiecare sector de drum parcurs. Pe zonele lungi, fara intersectii, sa aud vajaitul vantului pe langa casti a fost o experienta absolut superba – recomand oricui, oricand. Zboara orice gand, orice grija, se duce totul in vant si ramane numai placerea a drumului parcurs.
Traficul auto a fost cu mult mai putin intruziv fata de asteptarile mele si in afara situatiilor in care sunt nevoit sa virez la stanga chiar nu prezinta nici un fel de problema. Pe cea mai mare parte a drumului am mers la bordura, cat mai aproape de marginea drumului si chiar nu am avut nici o emotie. Am ocolit fara probleme masinile parcate pe prima banda, cel mult am fost atentionat de cate un claxon scurt venit din spate, chiar de bun simt, iar masinile care voiau sa intre de pe stradutele laterale pe drumul principal mi-au acordat prioritate de cate ori a fost cazul. Singurele probleme legate de masini le-am avut fata de cele parcate pe pistele de biciclete, masini care m-au fortat sa opresc sau sa incetinesc in situatii in care nu as fi avut de ce sa fac asta. Plus un nene cu o dubita care a oprit, fix in fata mea, evident tot pe pista – i-am multumit in mod ostentativ pentru alegerea facuta, sper ca a priceput ceva desi se uita cam lung la mine si cu ochii cam goi. In afara de asta, totul a decurs lin fara suspin.
Mai trist a fost cand, fericit nevoie mare si multumit de mine dupa ce am ajuns la blocul unde avem sediul, paznicul mi-a comunicat ca nu am voie sa leg bicla de scara blocului – ordine de la administrator. WTF??? Parca ar fi muscat din balustrada bicla mea. Cum insa cunosc personajul care este un comunist convins – atat la propriu cat si la figurat – am ales sa nu fac scandal si sa mai fac un mic efort, urcand bicla pana in birou – noroc ca stam la etajul 2 😀
Trecand peste momentul de mai sus, satisfactia avuta a fost extraordinara – chiar am simtit ca am avut o realizare personala, ca am castigat un plus de independenta fata de orice si oricine. Si se simte tare placut acest sentiment. Il recomand 😉 In plus, am cronometrat traseul si in prima zi am facut 1 ora si 10 minute, in a doua zi putin sub 1 ora. Cu masina, acelasi traseu il fac in 30-35 de minute, prin urmare nu investesc decat aproximativ 1 ora pe zi. Pentru niste beneficii care merita, din punctul meu de vedere, mult mai mult de atat.
Si mai simpatic a fost la a doua tura, care din motive de eveniment deosebit 😛 a avut loc abia dupa 2 zile, Joi. Cand am uitat ca pe seara era programat un concert foarte interesant la The Silver Church – The MOOoD si Les Elephants Bizarres, pe care ii cam vanez de mult dar pana acum nu s-a legat nimic la nici unul din concertele anterioare. Si a cam fost un moment de ooops cand am facut legatura bicla – concert – bicla care cam dadea cu virgula initial. Dar am zis fie ce-o fi, merg asa. Si am mers. Si bine am facut. Am descoperit cu placere ca nu sunt singurul care a avut acesta idee, in total am vazut spre 10 biciclete parcate in fata clubului – nu stiu cati Km aveau ei de facut pana acasa insa dar asta conteaza mai putin. Si mai placuta a fost supriza de la intrare, unde Tuborg a facut cinste cu cate 2 beri fiecarui invitat 😀 Si de data asta, legatura bere – bicla n-a mai dat cu virgula. Are pedalatul asta si avantajele lui 😉 Asa ca dupa o seara foarte reusita cu multa muzica buna, m-a suit iar in sa si mi-am continuat drumul catre casa – liber de griji si de preocupari, lipsit de ganduri – doar muzica din casti, vajaitul vantului pe alocuri si pedalele de sub talpi. Superb. Singurul moment mai putin vesel este ca pe ultima bucata de drum catre casa am parte de un deal destul de abrupt care se cam simte dupa tot drumul de retur 😀 Dar nu-i asa de mare efortul incat sa nu merite plusul de energie cerut.
Concluzia? Nu mai ratez nici o ocazie de iesire cu bicicleta, fie ea si pana la birou sau pana in parc sau mai stiu eu unde – evident in conditiile unei distante rezonabile. Desi, sincer, ma bate un gand de un traseu mai lung, de 2 zile. Dar asta este alta mancare de peste si sper sa ajung si acolo – deocamdata 80 Km intr-o zi sunt cam prea multi, mai ales avand in vedere ca bicla mea e de coclauri, nu de sosea.
Voi ce experiente ati avut pe bicla? Iesiti cu ea pe sosea sau doar in parc? Mergeti cu bicla la munca? Daca nu si va doriti asta, ce va opreste?
Gata, primul capitol l-am inchis. Si avand in vedere ca deja e lumina afara, ma duc sa dorm putin, sa ma pregatesc pentru evenimentul de dupa-masa – seara asta, organizat de Bike IN 😀 Nu inainte de aceasta superba piesa care se potriveste perfect cu stare pe care mi-o ofera pedalatul.
Enjoy si ne vedem la Ciclopromenada 3 😉
Probabil e cam tarziu sa comentez, dar o fac. Pai tu abia acum ai realizat ca e bine cu bicla? Ce, credeai ca e cum zic astia prin presa si la televizor, ca e iadul pe pamant in trafic? In ultima vreme lumea s-a civilizat. De mult n-am mai fost claxonat aiurea si nu mi s-a mai taiat calea. Eu merg de anul trecut din primavara cu bicicleta la munca si sunt fericit ca fac asta. Cand sunt nevoit sa merg cu RATB sau metrorex mi se pare GROAZNIC!!! Inainte stateam la Iancului si faceam 12Km pana la munca si 12 inapoi… acum m-am mutat mai aproape de munca, dar tot e o placere sa pedalez pana acolo….
Ce sa mai zic… welcome to the club!
Multumiri pentru intampinare 😀 Da, recunosc ca initial eram destul de retinut si de temator fata de traficul auto. Ceea ce s-a dovedit complet gresit, asa cum ai spus si tu mai sus. Mai am putin de lucrat la schimbarea benzii – ma rog, atat eu cat si partenerii de trafic cu mai multe roti in dotare – in rest este chiar placut si linistit. Si in loc sa ma stresez de blocaje de trafic si de semafoare pentru 30 minute castigate, mai bine aleg vantul in par si placerea libertatii. Sa vedem cum o fi la toamna – aia e partea care parca nu mai e asa de roz 😀
Salut Vulupe,
Urmaresc seria voastra de Ciclopromenade si va urez la cat mai multe si cu cat mai multi participanti.
Poate am sa ma alatur si eu daca o sa ma nimeresc in ziua respectiva in Bucuresti. Pentru moment imi duc viata de zi cu zi intr-un oras mult mai prietenos cu biclistii decat Bucurestiul si pot sa spun ca mersul cu bicicleta la servici e cea mai rapida metoda (e drept ca fac doar 5 km).
Ar fi frumos ca seria asta de ciclopromenade sa se transforme in ceva de genul: Friday Night Cycling si sa aiba loc in fiecare saptamana. In felul asta se vor putea alatura din ce in ce mai multi participanti si in felul asta creste awarenes-ul fata de biciclisti (daca eu insumi sunt biciclist sau am prieteni/cunoscuti care folosesc bicicleta atunci mai mult ca sigur c-o sa fiu mai atent la biciclisti in trafic sau n-o sa mai parchez pe banda de biciclete).
Toate bune si ma bucur sa te regasesc in ipostaza de biciclist (dupa ce te-am cunoscut in cea de Astrist).
Marius
Salutare Marius – bine ai venit. Te invidiez pentru cei 5 Km pana la munca – ai multe avantaje asa 😛
In ce priveste seria de Ciclopromenade, cam asta este si intentia – deja s-a discutat de permanentizarea proiectului. Acum ar fi faza de „fine tuning” adica sa gasim ora ideala la care sa combinam traficul redus cu nevoia de somn. Usor usor ajungem si la scopuri concrete si evident realizari – deocamdata tot ce s-a vrut a fost sa gasim un motiv de plecare si cativa oameni cu care sa pedalam. Ceea ce s-a si realizat cu varf si indesat 😀
Te asteptam cand vei reusi sa ajungi si pe aici la o plimbare – nu neaparat nocturna 😉
Bravo! De mult timp ma bate gandul sa trec pe 2 roti si, cu cat vad mai multi in jurul meu, cu atat parca ma simt si mai incurajat. Prin urmare, cred ca in primavara imi iau si eu una! 🙂
Pe scurt, problemele pe care le-am vazut eu si care m-au facut pana acum sa-mi aman decizia au fost:
1) traficul;
2) transpiratia;
3) cainii de pe traseu;
4) lipsa spatiului de parcare / depozitare in siguranta.
Pai sa te simti ca merita 😉
1 – nu (mai) este o problema – daca nu te crezi superman sa tai benzile si esti OK cu mersul la bordura si traversat pe trecerea de pietoni (se poate evident si altfel dar cu multa atentie) totul e OK
2 – aici depinde de conditiile tale – tricou de schimb si deodorant la birou ar trebui sa fie o solutie aplicabila, cu conditia sa ai o baie unde sa poti da cu niste apa pe tine; daca tii un ritm lejer, poti chiar sa nu ai nevoie
3 – depinde de fiecare dar 99% din ei sunt doar de galagie – dupa ceva timp te inveti si cam stii care e accentul potrivit pentru „intampinare” 😛
4 – poti sa faci o cerere la firma ta sa-ti asigure conditii – nu cred ca esti singurul; daca nu ma insel, am vazut cateva bicle la voi in fata si chiar m-am bucurat; poti urca cu ea si sa o lasi pe un hol al firmei, iarasi nu ar trebui sa ai comentarii
Bafta pe 2 roti – si pana la primavara mai avem macar 1 luna si jumatate de pedalat 😉
Pingback: Bucurenci, bicla, Mai Mult Verde, Ateneu si dulap « Vulupe's notes