Dupa multa vreme, astazi am reusit performanta sa ajung la o ora chiar matinala acasa. Cum asa ceva se intampla foarte rar, in pofida faptului ca sunt varza de oboseala dupa un sfarsit de saptamana in care somnul nu a prea avut loc in program, n-am putut sa ratez sansa unei, poate ultime, ture cu bicla pe coclaurii mei dragi. Zis si facut, pe la ora 19 eram sus in sa si da-i pedale.
Cunosc un loc, descoperit inca de prin primavara, la care stiu ca pot ajunge in aproximativ 20 de minute de pedalat sustinut si care ofera de fiecare data un apus minunat – cu conditia sa ajungi la ora potrivita. In seara asta, fiind deja prea tarziu, stiam ca nu mai am sansa de a vedea soarele culcandu-se sub orizont dar tot mai puteam sa ma bucur de culorile cerului. Am norocul sa stau intr-o zona foarte darnica in ce priveste apusurile, in marea majoritate a serilor deasupra orizontului se gasesc nori usori si nu foarte desi, numai buni pentru a se transforma intr-o panza imensa pe care soarele sa-si picteze primele vise.
Ceea ce s-a intamplat si in seara asta, Doamne si cat de mult s-a intamplat. Imi smulg parul din cap ca nu am luat camera cu mine dar in acelasi timp sunt si mai fericit din cauza asta, nu a stat nimic intre mine si frumusetea de la orizont. Am avut momente absolut minunate, imi pare rau ca nu sunt religios caci le-as putea denumi chiar de inaltare. Frumosul se afla peste tot in jurul meu, cele mai calde si vii culori pe cerul indepartat, avioane care venind dispre orizont se vad ca niste luceferi care se apropie, lacul in spatele meu cu mirosul de trestie care ma imbata de fiecare data, randunici si pescarusi zburand peste tot, un liliac maricel dadea si el ture caci deja venise ora lor, pe lac cateva rate adormite. Nu cred ca sunt cuvinte sa distilez trairea avuta dar chiar au fost momente in care am simtit ca lumea este in totalitatea ei formata numai din frumos, ca esenta a ceea ce ne inconjoara este frumosul, ca minunat este un cuvant lipsit de stralucire.
Oameni buni, iesiti din case, iesiti din orase, mergeti in fiecare seara in afara orasului si bucurati-va ochii, mintea si mai ales, mai ales sufletul de frumusete. Lasati dracului trafic si masini si job si nervi si stres si frustrari si griji si orice altceva si mergeti sa aveti clipe de inaltare. Sunt inca atat de plin de frumosul acesti seri incat nu am stare si nu ma pot opri sa visez la acele momente. Avem nevoie de ele, avem nevoie sa iesim din firesc si rutina.
Luati o bicicleta si bucurati-va de vant, de aer, de inserare si de apus. Lumea este cu adevarat frumoasa …
Poza este facuta cu alta ocazia dar in acelasi loc de care vorbeam mai sus.
Si nu ne spui si noua locatia sa ne bucuram si noi de asemenea privelisti? 😀
Daca te uiti bine la tag-uri, te prinzi 😛 Locatia este intre Chitila si Mogosoaia, in partea dinspre soseaua Bucuresti – Targoviste a lacului Mogosoaia.
Acum le-am vazut 🙂
Poate imi fac si eu timp intr-o zi pana acolo 😀
Recomand cu caldura locul. Si daca ajungi in zona, da un semn ca poate iesim impreuna sa-ti fac un tur de prezentare 😉
cat am fost copil nu mi s-a oferit ocazia sa ma rasfat si sa ma dau cu … de pamant dar tu cu descrierile tale de parca ai folosi vopseluri pe canava si nu cuvinte- ma faci sa spun ca „VREAAAAAUUUUU”!!!
“VREAAAAAUUUUU”- da, asta este reactia pe care o doream 😀
Hm. Genul de incantare care ar naste gelozie unei femei mai suspicioase 🙂 Cum adica sa fii atat de pasionat de …un peisaj?? 😛
Noapte buna
Hmmm, ceva imi spune ca si tu cunosti starea asta 😉 Poate chiar mai bine decat mine. Gresesc? Si da, daca ar nevoie, as insela multe femei cu acel peisaj – desi, ca sa pastrez tema, o orgie mi-ar fi mult mai pe plac 😀
Confesiunile publice dauneaza grav sanatatii! 😛
Dar iti doresc sa gasesti peisaje cat mai tandre…
Da-mi voie sa te contrazic – lipsa confesiunilor, poate chiar cele publice, dauneaza grav sanatatii 😉
Hmmm, suna frumos – peisaje tandre …
excelent scris 🙂 vezi ca avioanele asemenea unor luceferi se-ntampla sa mai fie ISS’ul (International Space Center) sau alti sateliti, care parcurg rapid bolta. e inca un motiv care ne face sa iesim seara intr-o pustietate (eu+prietenul, care mi-a zis de treaba asta). daca te intereseaza satellite spotting, intra aici:
http://spaceweather.com/flybys/state.php?country=RO
prima oara cand am mers sa vedem trecerea ISS-ului am prins si un apus superb
Sigur sunt avioane pentru ca nu de putine ori le-am fotografiat pe tot parcursul. Locatia este oarecum sub culoarul de zbor catre Otopeni, dinspre vest si este destul de aglomerata 😉
In ce priveste ISS-ul, nu e deloc o ideea rea. Chiar suna bine si trebuie sa vad cum o prind in „program”. Multumesc pentru sugestie.
* International Space Station, fir-ar :))
Pingback: Twitted by vulupe
Pingback: cu Chopin la palat « notele lui Vulupe