ganduri, muzica

amintiri cu lumanari

Sunt multi, foarte multi, prea multi ani de cand nu am mai ascultat piesa de mai jos si nici altele de la Gorky Park. Mi-am adus aminte acum nu mult timp de ei dar am tot amanat cautarea. Acum insa am reusit sa-i gasesc si asa cum banuiam, vremurile acelea au revenit chiar mai repede decat ma asteptam.

 

 

Eram pe acea vremea, de sfarsit de liceu, indragostit nebuneste de-o fata (Poesis :P), asa cum se obisnuieste sa faci. Caci nu puteam sa fac nota discordanta, nu-i asa? Mda, acum glumesc, atunci lumea parea a fi deja disparuta in neant. Am ascultat de nenumarate ori piesa asta si altele care-mi aminteau de ea, obsesiv asa cum numai adolescentii pot fi. Acea iubire, puritatea si infinitatea acelor sentimente nu le-am regasit apoi nicaieri desi n-as putea spune ca nu le-am cautat. O astfel de pasiune nu stiu daca poti avea de mai multe ori in viata, stiu insa ca merita efortul. Chiar si doar odata avuta, inseamna ca n-ai pierdut trecand prin viata asta, ai luat din ea tot ce-i mai bun. Sunt unii insa care nu se multumesc cu ce au avut si cauta mereu sa regaseasca acel sentiment definitoriu, fara urma de indoiala, fara nici o retinere pe care numai o iubire absoluta ti-l poate da. Si eu, caposul si indaratnicul de mine, nu ma pot abtine sa nu ma numar printre acestia. Multa vreme am fost convins ca nu este posibil si ca amintirile din acea vreme nu vor putea fi depasite vreodata. Ca nu voi putea sa gasesc o alta iubire care sa se poata compara cu flacara de atunci, cu pierderea de sine avuta cu EA. Acum insa cred ca este posibil, din ce in ce mai mult cred asta. N-am fost niciodata in stare sa iau de bune traditiile si cutumele lumii din jur si cu cat se aduna anii in urma mea, vad ca aceasta tendinta se accentueaza 😛

Asa ca iata cum am ajuns, in timp, sa fac un pariu cu lumea (si in unele momente si cu mine). Pariul are ca miza multe frustrari, pe care nu odata le-am simtit cum nu se poate mai acut, multe nopti cu stele indepartate si poate ani de cautari – asta este ceea ce risc sa pierd. Din pacate insa, tot aici raman si multe amintiri frumoase, adunate in timp, care insa nu sunt atat de puternice incat sa stinga setea de mai mult. Si din aceasta cauza ajung sa ramana doar atat, amintiri frumoase, chiar daca pe alocuri dureroase. Sper ca si cele cu care am impartit si cel mai probabil voi mai imparti aceste amintiri vor simti la fel.

Am insa de castigat cu mult mai mult si toti cei care au ca amintire o completa renuntare la individualitate pentru o si mai completa regasire in DOI pot intelege ca riscul este cu mult mai mic decat premiul. Unde mai pui ca eu vreau si coronita 😀

 

 

Gorky ParkTwo Candles

Loneliness is my only guest
Who visits alone at night
When it comes I light two candles
Just the way it was
And pretend the flames become your eyes
Emptiness is a friend I guess
The shadow played upon the wall
If I let the candles take me
I can see your face
And remember hearing
someone call your name
My candles are crying
candles are crying
They’re crying for you
They’re waiting for you
I’m waiting for you
Is it you knocking at my door
Or may be just a ghostly wind
How I wish that you were here
Sitting by my side
And you’ll bring me back to
life again tonight

 

Anunțuri
Standard

4 gânduri despre „amintiri cu lumanari

    • Sara buna si bine ai venit pe aici. Din cele scrise, chiar iti pare a fi o relatie strict imaginara? Nu prea sunt genul care sa se hraneasca numai dintr-un vis pe care sa-l stii fara putinta de implinire. Deci ca sa-ti raspund mai clar, da, a fost o iubire implinita, nu doar un oftat de dor neimpartasit.

  1. cri-cri zice:

    vrei sa spui amintiri despre cum ti-o lua inima la sanatoasa de parca era plina de fluturi zapaciti care voiau cu tot inadinsul sa-si ia zborul si asta doar cand te gandeai la faptura „vinovata”, te referi la perioada in care in asteptarea celuilalt innebuneai numarand orele, minutele, secundele? cand o floare pe care ti-a daruit-o, o poezie cu versuri stangace, o suvita din parul lui pretuiau mai mult decat…decat…nu stiu…decat ORICE.
    he-he! toate sunt in noi si ne fac sa fim ceea ce suntem.

    „Acea iubire, puritatea si infinitatea acelor sentimente nu le-am regasit apoi nicaieri desi n-as putea spune ca nu le-am cautat. O astfel de pasiune nu stiu daca poti avea de mai multe ori in viata, stiu insa ca merita efortul. „- sunt sigura ca tine si de varsta si de experienta noastra. Cu cat suntem mai fragezi cu atat SIMTIM mai profund. Si flacara de care zici tu tine tot de varsta. Desi imi doresc sa nu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s