ca-n viata, evenimente

aho, aho, copii si frati

Au inceput sarbatorile de iarna, au inceput colindele, a inceput acea parte din an in care multi prind curaj sa arate ce simt, sa se bucure de cei din jur si sa-i bucure, sa arate lumii ca sunt Romani. Astazi am vazut pe strada primele datini, undeva prin centru iesisera flacaii cu capra. Asta m-a facut sa ma gandesc la brezaia copilariei mele, un amestec de teama si curiozitate, de retinere si fascinatie, toate adunate in sunetul strident al talangilor purtate de mastile dansatoare.

Si mi-am adus aminte de colindatul pe care l-am urmat cu sfintenie an de an, pana spre adolescenta. A fost mereu una din cele mai vesele perioade din an si desi recompensa primita nu-mi era deloc neplacuta, cel mai mult ma bucurau zambetele si bucuria cu care, ghindoc fiind, eram primit in casele oamenilor. La inceput cat inca eram copil erau casele cunoscutilor si prietenilor de familie, apoi din ce in ce in mai des pe la vecini si straini. Care straini incetau a mai fi asa din momentul in care ne deschideau usa 😛

Apoi, in anii de liceu, am avut marele noroc sa avem in gasca un elev la teologie – nu va spun ce chefuri am tras impreuna 😛 Dar in acelasi timp a reusit sa ne ordoneze cat de cat si sa faca din noi un grup chiar decent de colindatori. Cu rezultate fericite de ambele parti 😀 Grup cu care am reusit una din ele mai bune poante facute alor mei parinti. Intr-o dimineata de Ajun, undeva in jur de ora 5, toti pas pas am intrat frumusel in casa parintilor mei si ne-am furisat pana la usa dormitorului lor. Moment in care, dupa o numaratoare soaptita, am inceput a canta cu mare drag si tragere de inima Buna dimineata la Mos Ajun. Nu mai are sens, cred, sa va spun ca volumul cantarii a fost deosebit de elevat 😛 Credeti ca va imaginati reactia? Nu, nu aveti nici o sansa. Asa ceva trebuie incercat cu resurse proprii, povestea nu ar putea dezvalui privirea suprinsa-bucuroasa-adormita-mirata-fericita a mamei mele iesind din dormitor complet buimaca si intrebatoare 😀 Dar spre cinstea ei si-a revenit repede si chiar a fost in stare sa ne ofere darurile ce ni se cuveneau.

Ei si cu asa amintiri in suflet, citesc un plan frumos al unor copii faini, care vor sa adune lumea . Eu spun ca asa ocazie nu merita ratata asa ca Duminica, 20.12.2009, la ora 17:00 ne vedem la metrou Titan pentru o tura de colinde si de copilarie. Pentru ca viata nu e facuta numai pentru griji si probleme ci si pentru zambete si datini, pentru suflete calde si urari de bine. Nu avem traseu, nu avem un plan – altul in afara de a ne simti bine, de a ne bucura de tinerete, de frigul de afara si de sarbatori. Sarbatori care nu inseamna doar cumparaturi si trafic aglomerat.

Hai si tu la colindat! Cu cat suntem mai multi, cu atat ne vom bucura si vom bucura mai mult. Si ca sa fie treaba mai usoara, am sa preiau de pe site-ul celor de la amdoar18ani.ro si cateva texte de colinde ce vor fi cantate Duminica:

Florile Dalbe

Ia sculati voi gazde mari
Florile dalbe
Ia sculati romani plugari
Florile dalbe -bis-.

Ca va vin colindatori
Florile dalbe
Noaptea pe la cantatori
Florile dalbe -bis-.

Si ei vin mereu, mereu,
Florile dalbe,
Si v-aduc pe Dumnezeu,
Florile dalbe -bis-.

Dumnezeu adevarat,
Florile dalbe,
Soare-n raze luminat,
Florile dalbe -bis-

Domn, Domn, sa-naltam

Am plecat sa colindam
Domn, Domn sa-naltam
Cand boierii nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam

Si-au plecat la vanatoare
Domn, Domn sa-naltam
Sa vaneze caprioare
Domn, Domn sa-naltam

Caprioare n-au vanat
Domn, Domn sa-naltam
Si-au vanat un iepuras
Domn, Domn sa-naltam

Sa faca din blana lui
Domn, Domn sa-naltam
Vesmant frumos Domnuluï.
Domn, Domn sa-naltam

Trei Pastori

Trei pastori se intalnira -bis-
Raza soarelui
Floarea Soarelui
Si asa se sfatuira

Haideti fratilor, sa mergem -bis-
Raza soarelui
Floarea Soarelui
Floricele sa culegem

Si sa facem o cununa -bis-
Raza soarelui
Floarea Soarelui
S-o impletim cu voie buna

Sa o ducem lui Hristos -bis-
Raza soarelui
Floarea Soarelui
Sa ne fie de folos

Steaua Sus Rasare

Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua Straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste.
Ca astazi curata
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia.
Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza.
Si daca pornira
Indata-l gasira
La dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara.
Cu daruri gatite,
Lui Hristos menite,
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare.
Care bucurie
Si aici sa fie,
De la tinerete
Pan’ la batranete
Pan’ la batranete.

O ce veste minunata!

O, ce veste minunata
Din Betleem ni se-arata
Ca a nascut prunc,
Prunc din Duhul Sfant
Fecioara Maria.

Ca la Betleem Maria
Savarsind calatoria
Intr-un mic salas
Langa-acel oras
A nascut pe Mesia.

Pe Fiul ce-n al sau nume
Tatal l-a trimis in lume
Sa se nasca si sa creasca
Sa ne mantuiasca.

Anunțuri
Standard

5 gânduri despre „aho, aho, copii si frati

  1. Foarte frumos, felicitari!
    De mult regret ca nu se mai respecta acest obicei. Pe vremea cand eram noi copii, colindam o zi intreaga, lumea deschidea usa fara ezitare ca sa ne asculte, primeam banuti – primii nostri banuti din care cumparam cadouri sau ceva ce ne doream si asa mai departe.
    Acum din pacate usile sunt inchise si oamenii asculta colinde in spatele lor, la TV, radio sau youtube 😦 Ce trist!

    • Superb ai descris atat amintirea colindelor – Doamne ce fericit eram, erau singura sursa de a face banutii mei 😀 – cat si efectele absentei lor acum. Este trist ca nu mai deschidem usa colindatorilor – dar asta incercam sa facem, sa aratam oamenilor ca e bine sa-i primesti in casa 😉

  2. Pingback: Tweets that mention aho, aho, copii si frati « notele lui Vulupe -- Topsy.com

  3. ce dor imi este de colindatul din copilarie si adolescenta … sa mergem la colindat la rude, prieteni … sa ne aduman toti colegii si sa mergem la colindat la profesori …
    si sa ninga mult … sa imi iau manusile cu un deget, numai bune pentru facut bulgari de zapada, si sa merg la sanius pe dealul din apropiere …
    pe Mos Craciun inca il mai astept cu aceiasi nerabdare ;o)

    • Heei, multam fain pentru manusile cu un deget 😛 Desi nu m-am impacat niciodata bine cu ele caci imi limitau libertatea, sunt puternic legate de amintirea copilariei. La fel ca si cazematele de zapada pentru bataile serioase cu bulgari, la fel ca sania de lemn si primele fete pe care le-am plimbat cu ea – vai ce mandru mai eram 😀 Ah ce de amintiri frumoase de la niste manusi …
      Bine ai venit, sper sa mai poposesti pe aici 😉 Te mai astept cu drag.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s