cu bicla, evenimente, ganduri

revolutia pe doua roti

Am cateva idei legate de conflictul mai mult sau mai putin direct dintre ciclisti si soferi pe care le tot rontai de ceva vreme. Si cum a venit vremea buna (sper sa si tina :D) si a inceput prin consecinta sezonul de pedalat serios, gandurile au capatat ceva mai multa consistenta. Ba mai mult, au fost deja sau sunt pe cale sa se intample si primele evenimente semnificative de ciclism urban, deja traditionalele: Bikewalk si peste cateva zile Ciclopromenada nocturna. In acelasi timp si cu oarece legatura cu cele de mai sus, citeam azi protestul anarhicului Geo Atreides.

Cum spuneam, lucurile se leaga. De ce? Pentru ca ambele evenimente mentionate au trecut prin doua etape. Una de inceput, anume anul trecut, in care nu am cerut voie nimanui sa ne adunam ci doar am actionat firesc – ne-am adunat si ne-am plimbat, frumos si ordonat, pe biciclete. Toate bune, pana la final cand s-a lasat cu o amenda, George Hari va poate povesti mai multe. Anul asta, atat Ariel cat si George – cei doi bravi organizatori ai evenimentelor urbanic cicliste cu onor mentionate, au hotarat sa treaca pe partea luminoasa a legii. Adica au cerut voie de la stapanire, ca cam asa a iesit (e cu intentie, zau).

Foto Ciclopromenada nocturna editia 3Foto: Ciclopromenada nocturna editia 3

In ambele situatii, dorinta lor/noastra de a organiza un mars ciclist normal, firesc, pe sosea, acolo unde ne este locul, a fost tratata cu mult interes si s-a primit aprobarea pentru o tura de parc, cam la jumatate din lungimea dorita si doar pe pistele de biciclete. Mda, adica sa inghesui 4-500 de oameni pe pistele care si asa sunt vai de mama lor. A iesit asa cum ne asteptam, o mare inghesuiala. Dar ce conteaza pentru primarie? George a reusit pana la urma sa obtina autorizarea pentru mers pe sosea dar la ora 20.00. Adica, vorba ceea, e Ciclopromenada nocturna – prin urmare, e numai bine la orele opt pe inserat, undeva in lumea asta mare o fi si noapte, poate. Sau nu au inteles cei de la primarie ce vrea sa insemne numele asta complicat 😛 Una peste alta, se simte ca si cum fi primit un os si ar trebui sa fim recunoscatori, cu ochii mari si umezi si sa dam fericiti din coada. Sau nu.

Pe acest fond, da, imi cam vine sa-i dau dreptate lui Geo, la vorbele lui pline de zaduf mentionate mai sus. Nu de alta dar am patit si eu destule prin trafic, cu soferi care nu au habar ca strada nu e numai a lor, e a noastra. Stiu cum e sa te uiti la un sofer in ochi si el totusi sa plece din parcare sau de pe strada laterala iar tu sa fii nevoit sa lipesti cauciucul pe sosea si sa ochesti unghiul de evadare, in speranta ca nu vei derapa si te vei imprastia pe jos. Chestie care la 25 Km la ora e probabil sa nu fie chiar placuta 😐 Sau soferi care opresc la semafor lipiti de bordura, in asa fel incat sa nu ai nici cea mai mica sansa sa treci normal, sa fie nevoie sa stai in teava lor de esapament sau sa te strecori taraind piciorul pe bordura. Soferi care se uita in retrovizoare sa nu cumva sa le atingi masina dar nu ar misca-o 30 cm mai la stanga sa poti trece si tu – la naiba, cum sa ajungi tu in fara lor? Da, am patit toate astea.

Foto Ciclopromenada nocturna editia 3Foto: Ciclopromenada nocturna editia 3

Am patit insa si reversul medaliei. Traseul meu de ciclist ma duce prin conditii de trafic destul de diverse, asa ca am avut si placuta supriza sa vad cum un TIR merge linistit in spatele meu si nu ma depaseste, pentru ca in fata la 30 metri se afla un obstacol pe care trebui sa-l ocolesc si daca m-ar fi depasit as fi fost nevoit sa opresc. Am vazut si masini care au stat cuminti in spatele meu, soferul intentionand sa vireze dreapta, pana ce eu am trecut de strada pe care voiau sa intre. Am zambit placut suprins de o masina care m-a asteptat fara nervozitate sa virez stanga, in timp ce eu asteptam culoar printre masinile din contrasens. Am vazut masini care s-au dat putin la o parte la semafor sau care in mod intentionat au lasat loc pana la bordura in asa fel incat sa pot trece cu usurinta. Da, am patit toate astea.

Mai mult decat atat, am placerea de a fi si sofer asa ca mi-am luat si imi iau portia de trafic si aglomeratie cu varf si indesat. Si pot sa spun ca daca as copia ultimele doua paragrafe, s-ar potrivi perfect si in ce priveste sofatul – evident cu mici adaptari de situatie 😛 Tot acelasi principiu il pot aplica, la fel de usor si de corect la statutul de pieton. Sau de calator cu RATB-ul sau de ce ati mai vrea voi. Concluzia este de fapt una singura si cred ca destul de evidenta – nimeni nu are nimic in mod special cu biciclistii – eu cel putin sunt convins de acest lucru.

Deja e trecut de orele doua ale noptii asa ca ar fi cazul sa iau o pauza. Continuarea o promit cat de curand ca mai am de scris multe 😛

UPDATE: Continuarea se gaseste aici

Anunțuri
Standard

3 gânduri despre „revolutia pe doua roti

  1. Pingback: Tweets that mention revolutia pe doua roti #peblog cc -- Topsy.com

  2. Pingback: revolutia pe doua roti – partea a doua « notele lui Vulupe

  3. Pingback: Linkurile zilei - 08-05-2010 | Blogatu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s