Zilele trecute, mai exact la sfarsitul de saptamana, am avut iarasi sansa sa fac doua iesiri minunate alaturi de oameni faini tare (parte din destinatii erau prefigurate inca de acum doua saptamani). Si spun asta fara sa folosesc vorbe prea mari.
Insa nu despre aceste ture vreau sa vorbesc acum. Ci despre cat de greu – sau usor – este sa te bucuri de astfel de iesiri si de astfel de experiente. Nu de putine ori am auzit comentarii de la terte persoane cum ca vai, ce frumoase sunt povestile cu care ne intoarcem noi dupa astfel de ture si ca ce mult si-ar dori sa participe. Dar ca nu au bicicleta si asa ca stau si regreta de fiecare data.
Ei bine, am avut cu noi, la fiecare din iesirile astea, cam toata gama de biciclete posibile – de la cateva (putine) sute de RON la multe multe mii. Si supriza, nici una dintre ele nu a fost cu adevarat mai prejos. Toate si-au indeplinit cu mult succes sarcina – aceea de a-si duce stapanii atat la plimbare cat si la destinatie fara probleme. Au mai fost niste pene pe ici pe colo (normal cand haladuiesti prin poteci de padure pe unde n-am mai intors nimeni frunzele de ceva vreme) si o pedala cazuta – dar fixata la loc in cateva minute. Nici una dintre ele insa nu au pus vreo problema, la cate scule si piese se gaseau prin gentile si rucsacii participantilor, cred ca puteam usor deface o bicicleta in bucati si s-o remontam in timp record.
Frumusetea unor astfel de iesiri consta si in faptul ca are cine sa-ti dea o mana de ajutor atunci cand ai nevoie. Si asa cum spuneam, in realitate oricum ajutorul nu-i deloc chiar asa de necesar pe cat pare. Da, este adevarat ca nu-s la fel performante bicicletele mai vechi si mai simple – dar isi fac treaba cu brio. Si atunci?
Dar se vede treaba ca-i mai usor sa te plangi si sa regreti decat sa faci un mic efort, sa pui deoparte un minim de economii cu care apoi sa te bucuri o vara intreaga – si nu numai, avand in vedere ca suntem deja la mijloc de Noiembrie Mai mult, o bicla te va ajuta si cu transportul prin oras, ajungand sa se amortizeze intr-un timp foarte scurt. Si atunci?
Hai sa nu ne mai ascundem atat dupa – ce mult mi-ar fi placut sa merg cu voi dar nu pot – si sa realizam ca-i vorba numai si numai de vointa – vrei sau nu sa faci asta.
Toata povestea asta, putin amaruie, putin iritata si sper iritanta, se poate aplica foarte usor la multe alte domenii. Era o vorba acum ceva vreme, plecata dintr-un clip publicitar – Daca vrei, poti. Ei bine, chiar asa e. E chiar o conditie, necesara as spune eu, sa vrei ceva. ca sa-l poti obtine. Sa te lamentezi e usor.
mda… foarte adevărat!
Aici se pot adăuga și cei care nu vin că au biciclete bune? sau pentru ei e un articol separat?
Cu ceva timp în urmă, o tipă îmi spunea că nu vine la ieșiri din astea că, vezi Doamne…!, nu are biclă bună (adică dehașes). I-am răspuns că am avut 4-5 ani o biclă mai proastă decât a ei (adică fărstbaic…). Comentariile au încetat!
Deci, cu adevărat, nu e vorba numai de ce ai în afară, cât de voința proprie… adică ce ai în interior!
Bineinteles ca sunt inclusi in aceeasi categorie. Toti cei care mereu gasesc motive de genul: n-am bani sa-mi iau bicla, n-am bicla suficient de buna pentru asa ceva, nu stiu sa merg pe bicla (se invata in cateva ore si ai nevoie de cateva zile de antrenament ca sa te descurci onorabil, daca ai ceva conditie fizica), n-am timp, nu cunosc oamenii care merg (de parca i-ar cunoaste cineva pe toti) si asa mai departe.
Pentru cei care au biciclete prea bune, situatia e si mai grava – e nevoie de ajutor de specialitate 😛
coincidenţă sau nu, chiar acum câteva zile m-am scuzat că eu nu particip la astfel de ieşiri pe motiv că fac naveta în timpul săptămânii, iar în weekend prefer să mai repar ceva pe lângă casă, mă rog, chiar prin casă
Pai, nu-i chiar acelasi lucru, nu? Adica, tu nu-ti doresti in mod deosebit sa participi, avand in vedere ca oricum mergi destul de mult pe bicla. In acest caz, toate-s bune si frumoase 😉 Doara nu toata lumea trebuie acum sa participe la iesiri de genul asta. Ba chiar dimpotriva 😉 Caci nu cred ca daca ti-ai fi dorit, n-ai fi putut amana reparatiile si pentru alta data.
Excelent articol, tine-o tot asa imi place ce postezi … am si eu un articol poate va place
Mda, daca nu ai fi lasat acel link, poate te-as fi crezut. Spam-ul nu-i chiar asa usor de facut 😉
PS – WordPress.com este nofollow – de ce te chinui?
Yeeeee 🙂 am citit si eu la neagrigore ca se va demola porcaria de langa catedrala Sf.Iosif !!! O ce vee-stee mii-nuu-na-aa-taaa…nu? 🙂 now, for me it’s Xmas! Si cand o sa-mi iau buficleta, va fi iar :p
(still didn’t, in caz ca se intreba cineva) (btw, cand o sa cresti si tu singur un copil de scoala, sa ajuti doi parinti si o sora, mai vb despre un plan intelept de economii si despre „daca vrei, poti”)
Intotdeauna va exista o categorie pentru care argumentele de mai sus sunt atat reale cat si justificate. Dar nu despre aceasta categorie vorbeam eu mai sus 😉
si am vrut sa pun si link la articolul despre decizia Curtii de Apel de la Suceava de revizuire a sentintei definitive privind legalitatea constructiei, da’ mi-a fost frişcă sa nu ma bage la spam criminals detectoru’ tau ultra-vigilent
mi-a placut articolul .. am si eu cateva sfaturi pt voi 🙂 link catre spam
frumos blog … si articole bune o sa te citesc in continuare .. am si eu o poza pentru Basescu cu dedicatie link catre spam
haide, bai, Marian, da-o-n pisici, daca nici acum nu il crezi pe patratZel ca articolul tau e excelent si ca ii place ce postezi, chiar esti culmea
desi e destul de triky sa stabilim sinceritatea afirmatiilor sale, avad in vadere ca este fie autist, fie are short term memory loss, daca e sa ne luam dupa cele doua comentarii
Am editat in mod corespunzator comentariile 😛 Lasa-i sa posteze, sunt chiar curios daca sunt robotei sau personaje reale. Nu-i chiar greu de aflat 😛
:))))…”link catre spam”
prestezi si the other way around? adica, daca la ei ai scos, la mine sa pui in comentariul meu linku pe care, dupa cum am spus, m-am ferit sa il inserez in comentariu, de teama sa nu fie filtrat :p
Daca-mi dai link-ul, il pun. Dar la fel de bine il poti posta tu direct, va fi filtrat comentariul numai daca are minim 3 link-uri 😉
bun articol .. facui si eu o poza poate iti place link catre spam
Cu parere de rau, aici ne cam despartim d-le patratzel. Ai onoarea de a fi primul pe lista de conturi blocate pe acest blog. Sper sa ai parte de cat mai multa singuratate.
merge cineva maine la Sarmalele Reci? (eu intreb aici ca pe un forum, ca la vulupe cam asta e atmosfera :p ) Club El Primer Comandante din Bucuresti, dupa ora 21? si cum e clubul asta, ca n-am mai avut ocazia?
da’ ce tupeu are rombuletz, incredibil
Mi’ar placea si mie sa merg in excursiile astea ale voastre dar am bicicleta blocata in balcon sub un maldar de alte chestii si mi’e lene sa o debarasez. Se pune ca scuza? 😀
NU 😛
Marian…ntz, ntz, ntz…nu te-ai prins…asta era cu schepsis…pai tu nu stii ca dragonii au aripioare? daca o sa aiba chef sa vina la „exursiile ala ale voastre” o sa vina PE SUS.
cand o sa vezi tu un dragon pe bicicleta sa mi-l arati si mie.
merge si o poza, instead :p
hai, ca merge si un desen, las de la mine 😀
des la ce desen ai facut pe afisul pntru Carmen poate mai bine o poza.
Chiar, ce mai face Carmen?
(si : exCursiile, alEa)
Bun bun, am inteles, ma abtin de la desen (desi, daca ma gandesc bine, semana cu un dragon, nu?) Dar acum ca tot m-ai intaratat, sa vezi tu cum produc eu fotografie cu misterul Dragon de mai sus, calare pe saua bicicletei. Parol 😛
De Carmen nu mai stiu prea multe, acum vreo 2 saptamani am aflat ultima informatie ca-i acasa si ca se simte foarte bine, recuperarea este rapida. Mai multe nu mai stiu.
chiar nu stiu cum o sa-l convingi sa-si tina aripile stranse si sa dea din picioruse :p
a, si in locul tau eu as ramane in spatele cu bicicleta, l-as lasa pe el sa pedaleze in fata, in caz ca-l apuca vreun stranut /tuse sa nu ramai fara fascinanta ta pleata :p
ma bucur ca e ok Carmen, merci de vesti.
Buna asta cu ramasul in spate – am sa tin minte 😛
In ce-o priveste pe Carmen, cred ca poza asta iti spune ceva: http://www.facebook.com/photo.php?pid=5692149&id=696360904. Nu-i asa?
🙂 da, imi spune.
probabil i-ar fi si ei util sa citeasca o varianta funny despre cum e (mai) safe sa mergi pe bicicleta in oras (ma gandeam citind si ca, daca la ei – NY – se pune problema in termenii astia, inseamna ca neandertali sunt (inca), peste tot (wheew)…nu ca asta ar fi o veste buna, daca stai sa te gandesti mai departe de propria caciula :p)
http://www.gatsby.ucl.ac.uk/~risi/bike/jungle.html
nu am intentionat sa sun chiar atat de agresiv si jignitor (decat fata de cei care au facut un statement din ignorarea regulilor de circulatie si/sau a nevoilor/prezentei celorlalti participanti la trafic)
(sper ca veveritele au inteles ca nu ma referam la ele :p)
scuzele de rigoare.
Foarte tareeeee articolul 😀 Multam de link.
Cand nu vrei cu adevarat sa faci ceva, gasesti tot felul de scuze, este adevarat, cred ca toti am trecut prin asta. Poate nu ai timp azi, maine, dar sigur va veni o zi in care sa zici: gata, m-am decis, de maine fac…cutare lucru. Si mie imi cam lipseste vointa, recunosc…nu ar fi asa complicat sa-mi doresc cu adevarat o plimbare cu bicicleta alaturi de niste oameni minunati.
Complicat nu este in fapt (aproape) nimic. Doar ca cere, poate, mai mult timp si mai mult efort pentru realizare, atata tot. Cum ziceam, nu prea reusesc sa-i inteleg pe cei care se lamenteaza ca ar vrea si ei dar nu pot din varii motive. Indiferent de ce anume ar vrea sa faca, discutia nu-i legata doar de bicle, nici pe departe.
Pingback: cele 5 din 2010 « notele lui Vulupe