filme, ganduri

despre social

Coperta film ExperimentulSau mai bine spus, despre pretentia noastra de social si societate. In cea mai mare parte a timpului suntem destul de multumiti de prestatia noastra sociala. Suntem incantati de implicarea noastra, evident ca ne dorim sa facem mai mult dar nici asa nu ne descurcam prea rau. Condamnam actele anti-sociale si suntem cat se poate de sincer indignati de povestile de razboi in care ne sunt descrise acte pe care le clasificam ca fiind inumane. Noi nu am face niciodata asa ceva si o afirmam ca atare, fiind perfect convinsi de realitatea convingerilor noastre.

Ne implicam in fel si fel de actiuni, fiecare dupa timpul si potentialul activist avut in dotare. Participam sau chiar initiem dezbateri in care ne punem probleme fundamental umane, ne intrebam cum de inca nu am ajuns intr-o stare de zen social care este atat de evident necesara si atat de usor de obtinut – credem noi. Combatem violenta si agresiunile ca fiind ceva nefiresc, imaginile acestor actiuni provocandu-ne reactii vehemente. Asa sa fie?

Nu mai departe de ieri scriam urmatoarele pe twitter:

Vorbe care nu mi-au ajuns chiar din senin sub taste. Nu-i prima oara cand imi pun problema cat din ceea ce sunt/em este real, natural, liber arbitru si cat este de fapt conditionare sociala sau si mai mult (in fapt mai putin pe scara evolutiei) reactii instinctive. De aici intrebarea – concluzie de mai sus.

Oricat de mult mi-as dori sa cred altfel, tind sa raman la concluzia, din pacate prea bine argumentata de realitate, ca in cea mai mare parte nu suntem decat un ghem de conditionari – parte instinctive, parte sociale. Si ca prea putin din ceea ce suntem si facem ni se datoreaza. Cumva pare similar cu problema liber arbitru vs. predestinare din religia crestina, din pacate rezolvarea nu-i la fel de usoara. Iar consecinta directa este ca, oricat de mult am crede in propria evolutie si educatie, pusi in situatia concreta de a ne manifesta in actiune principiile, covarsitoarea majoritate nu va face altceva decat sa demostreze temerile de mai sus. Pentru ca in conditii caldute, ne este usor sa ne afirmam si chiar sa ne impunem aceste principii. Ce ne facem insa atunci cand gluma se ingroasa? When the shit hits the fan – vorba englezilor?

Cu alte cuvinte, cea mai mare realizare evolutionista a noastra este ca am reusit sa marim pragul de rezistenta (inca si de asta am serioase indoieli) iar prin intermediul civilizatiei sa reducem serios numarul evenimentelor in care ajungem la situatii limita. In rest, maimuta din noi este cat se poate de prezenta. Din pacate, nume ca M. Ghandi, N. Steinhardt sau V. Frankl sunt atat de rare incat devin prea des uitate. Ar putea reprezenta o speranta pentru o specie ce se cheama inteligenta. Desi, sincer, nu as vrea sa stiu care ar fi fost istoria lor daca ar fi avut la indemana, in situatiile respective, si alte posibilitati de reactie.

Actiunile si reactiunile noastre sunt, din pacate, oricat de mult ne-am dori sa credem altceva, un rezultat al celor doua mari presiuni – socialul si instinctualul. Exista o teorie sociala conform careia, intr-o situatie in care am avea nevoie de ajutorul si interventia semenilor nostrii, sansele de a primi acest ajutor scad in proportie inversa cu numarul celor prezenti in imediata noastra vecinatate. Cu alte cuvinte, am avea mai multe sanse sa sune cineva la 112 pe o strada aproape pustie decat intr-un centru aglomerat. Teoria se numeste efectul trecatorului sau Sindromul Genovese. E bine de stiut, nu?

In timp ce scriam cele de mai sus, tot de pe twitter am descoperit acest clip. Ilustrativ:

Pentru o argumentare mai plastica (si mai coerenta) decat vorbele mele, va invit sa vedeti filmul Experimentul. Promit ca nu veti regreta desi nu este, nici pe departe, un film comod. Filmul pune pe tabla o problema similara celei descrise in teoria Al Treilea Val (The Third Wave). Un alt film, excelent si el, pe aceeasi tema, este Valul (Die Welle).

Ca sa nu inchei intr-o nota chiar atat de pesimista, sunt perfect constient si de reversul medaliei. Daca presiunea situatiei sociale are un sens pozitiv, vom reactiona in aceeasi masura – sper. La fel de conditionat. este adevarat, dar macar rezultatele sunt altele. Asa ca intrebarea mea de mai sus se poate pune si in varianta:

Mi-as dori sa ajung sa aflu cat de mult bine sunt capabil sa fac.

Pentru asta insa, efortul este extrem – trebuie sa ai grija (si sansa) de a fi parte dintr-un mediu social care sa te poata duce pana la aceasta limita – usor de scris, greu de gasit. Dar nu imposibil Winking smile

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „despre social

  1. Pingback: despre social - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Pingback: Tweets that mention despre social « notele lui Vulupe -- Topsy.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s