cu bicla, evenimente

joaca de-a Mos Craciun – pe biciclete

Cum arata un oras luat pe sus de-o gasca de Mosi Craciuni pedaland prin zapada? Cu intrebarea asta in minte am luat-o din loc astazi de acasa, la -6 grade si pe un firav inceput de fulguiala. Habar n-am avut ce ma astepta.

La inceput de CicloMos - Mas Craciun pe bicicletaEvident ca am profitat de tura prin centrul Clujului si am facut o oprire scurta si la Targusorul casei, la Casa Tiff. Ne-a cinstit Soni c-un bab gulyas de zile mari, facut proaspat la ceaun, c-o muratura zemoasa alaturi de-am lins blidele. Zau.

Cu burta potrivita de-amu caci deh, doara Mos Craciun fara burta nu s-a mai vazut, echipati in costumatia completa am purces catre locul de intalnire pentru Tura de CicloMos. Chiar si pe drumul de venire am tot fost salutati cu ceva claxoane, flururari de maini si multe zambete dar inca n-a fost nimica fata de ce urma.

Echipa completa a numarat peste 70 de participanti, majoritatea costumati complet in deja traditionalul pachet pentru Mos Craciunii amatori. Sincer, nu m-am asteptat sa vad atat de multi participanti, avand in vedere conditiile meteo: -6 grade in centrul orasului si o ninsoare din ce in ce mai hotarata. La plecare deja eram toti nametiti iar pe sosele incepuse sa se aseze zapada.

Singura dezamagire a fost politia locala care, desi a promis echipaj de suport, la startul turei a cam uitat de eveniment si n-a fost prezenta nici o masina. Am avut insa parte in locul politiei de trei masini de suport, este drept ca civile dar care si-au facut treaba in mod impecabil. Abia astept sa vad pozele facute de catre cei din masini ;).

Per total tura a fost excelenta, s-a mers lent (cu o mica exceptie pe final) si in conditii de deplina siguranta. In ciuda zapezii care deja se depusese pe asfalt n-am avut nici un incident major asa ca pot spune ca a fost o reusita organizatorica.

Ceea ce m-a uimit insa a fost reactia concetatenilor. Am primit, per total, cred ca trei sau patru claxoane de iritare, in conditiile in care, mai ales pe stradutele laterale, am incurcat binisor traficul. Insa aceste evenimente izolate au fost compensate din plin de zeci de alte claxoane de salut, unele chiar in ritm de colinde, de alte zeci de fotografi ad-hoc care s-au oprit sa ne fure o imagine, de multii parinti care aratau copiilor cum trece coloana de Mosi Craciun, de zecile de pietoni care ne-au salutat cu veselie. A fost minunat sa vedem cum, pe masura ce-l traversam, orasul a luat o pauza si s-a bucurat, sincer si deschis, de trecerea noastra. Ho-ho-ho-urile au fost la ordinea zilei si numarul de zambete provocate se numara cu sutele. A fost chiar atat de bine.

CicloMos - Mas Craciun pe bicicletaCu siguranta si mai imbucurator de atat a fost obiectivul principal al evenimentului: vizita la Gradinita de copii Nr.65. Situata sus pe deal, in Gruia, intr-o curta spatioasa si plina deja de zapada, gradinita era plina de copii nazdravani si nerabdatori. Le-am implinit, sper, nerabdarea cu o ploaie de cadouri, atat din sponsorizari cat si aduse de catre fiecare dintre participanti. Camera in care ne asteptau copii a fost umpluta de zambete, bucurie, de Mosi Craciuni care s-au amestecat printre copii si de multe multe cadouri. Nu si de prea mult zgomot insa, gradinita nr. 65 are ca specific copii hipoacuzici. Dar lipsa vorbelor a fost compensata din plin de zambete si bucurie. Este minunat sa-i vezi pe copii atat de bucurosi, minunat.

Usurati de cadouri dar incarcati cu bucuria copiilor, dupa o scurta vizita la sediul TV Cluj am incheiat in stil mare un eveniment deja foarte reusit. Ce alta destinatie mai suie pentru un grup de cateva zeci de Mosi Craciun pe bicicleta decat… la mall. Dap, acest bastion al consumerismului, fata-n fata cu auto-suficienta si nesfarsita libertate a bicicletei. Mare mi-a fost mirarea sa vad ca nu numai ca n-am suprins la intrare dar am si primit permisiunea sa traversam intregul stabiliment alaturi de dragele noastre biciclete.

Ei bine, asa ceva chiar nu vezi prea des – un sir de zeci de biciclete, insotite de Mosi Craciun in costumatie completa, traversand de la un capat la altul un intreg mall. Expresia priceless este cea mai potrivita, sincer nu am alt termen de comparatie mai bun. Dealtfel tot cu acelasi termen as descrie si reactia multor dintre cei cu care ne-am intersectat. Din fericire, surpriza initiala s-a transformat, de fiecare data, in zambete si veselie.

A fost o zi minunata si care m-a adus mult mai repede decat ma gandeam in spiritul sarbatorilor. Iar Clujul a fost un oras minunat de primitor pentru acest eveniment. Inca nu-mi ies din minte multitudinea de claxoane, salutari din mana si sutele de zambete cu care am fost intampinati. Asta a creat o incredibil de placuta stare de bine.

CicloMos - Mas Craciun pe bicicleta

Multam Cluj pentru primire. Multam Clujul Pedaleaza pentru organizare. Traseul complet aici: http://runkeeper.com/user/vulupe/activity/135431543.

Nota bene: pe viitor, manusile de iarna serioase sunt obligatorii. M-am increzut in manusile de bicla (care sunt, culmea, pentru vreme rece) si n-am luat cu mine manusile de ski. Mare noroc am avut insa ca am pus in rucsac si o pereche de manusi din polar, subtiri e drept dar care impreuna cu primele si-au facut treaba onorabil. Altfel as fi avut o pereche de maini tare degerate la acest moment :P.

Standard
cu bicla, de pe drum, poz(n)e

pe dealuri

Scurta istorie din traficul clujean.

Pe una din muuuuultele urcari ale acestui oras, pe un pasaj de unde se desprinde o bretea catre dreapta pedalam de zor, gafaind, sa ajung la birou (dupa un detur). Luni dimineata, nici iarba nu creste, chef nevoie mare. De undeva din spatele meu o Dacie 1300 (editie princeps, cred, dupa cum arata) incerca sa ma depaseasca. Spun incerca pentru ca desi eu aveam undeva in jur de 18-20 Km/h, depasirea se producea in reluare. Am recunoscut usor masina, dupa pacaniturile iesite pe teava de esapament – imi taiase usor fata cu aproximativ 1 Km mai devreme, iesind fara sa lase prioritate de pe o strada laterala – o Dacie visine, cu numar de Cluj.

Partea interesanta abia acum vine – in timp ce ma depasea pe partea dreapta, cu mirobolanta viteza de ~22Km/h (da, eram in urcare, dar totusi…) soferul a deschis geamul si m-a interpelat cu „Du-te ba pe dealuri”. Soferul, o persoana de varsta a treia, cu parul grizonat puternic, undeva in jur de 70 de ani. Initial m-am enervat si am vrut sa ma duc dupa el sa-l iau la rost. Intorcand insa capul, am vazut in spatele lui o coloana de alte 4-5 masini care mergeau cu viteza melcului ametit – deja din cauza lui, in nici un caz din cauza mea, caci traseele ne erau despartite. Numai ca Dacia si-a continuat drumul, si pe coborare, cu aceeasi impresionanta viteza. Am renuntat, m-a apucat un ras copios.

Si apoi, daca ma duceam dupa el, ce sa-i spun? Ca, de fapt, mai degraba pe dealuri era locul sau, cu tot cu masina, in nici un caz in trafic? Sincer, nu cred ca ar fi inteles. Am ramas cu-n zambet.

Daca tot m-a provocat, i-am urmat „indemnul” si am fost si pe dealuri. Cam asa arata cerul cand m-am intors:

La apus, cu bicla pe dealuri

Standard
cu bicla, evenimente

fetelor le place ploaia

Sau cel putin, nu se sperie de ea la fel de tare precum noi baietii. De unde-mi veni ideea asta? Simplu, dupa ce am vazut ce eveniment superb au reusit ieri, 26 Mai 2012. Mai exact, a treia editie de SkirtBike, organizata de Andreea si Oana-Maria. Jos palaria (si multe au mai fost preumblate pe la eveniment) pentru munca lor – au infrumusetat un oras care avea mare nevoie de asta.

Despre organizarea evenimentului puteti afla mai multe detalii direct de pe site, eu am sa preiau doar un scurt text de la fete:

Se ştie deja că bicicleta a fost cea mai importantă invenţie care a condus la emanciparea femeilor. Hai să celebram acest lucru, să pedalăm aşa cum vrem, să ne îmbrăcăm aşa cum ne place şi să ne simţim sănătoase. Be proud to ride like a girl!

SkirtBike.ro

Despre cum s-a simtit ca si participant, apai multe ar fi de spus si toate-s faine, incepand cu drumul pana acolo, putin alergat in ce ne-a privit, pana la finalul cam ploios dar nu mai putin vesel. Inca de pe drum, pana sa ajungem la locul de intalnire – anume Parcul Circului – am tot vazut fete cochete cu biciclete aranjate pe masura, pedaland catre aceeasi destinatie. O frumoasa pata de culoare atat de necesara intr-un oras atat de gri si de innegurat in ultimele zile. Ba una dintre rochitele rosii ne-a si insotit pe drum, vazand ca si noi suntem gatiti de aceeasi destinatie. Nu-i stiu numele ca n-am apucat sa facem cunostinta dar m-am bucurat sa vad ca au fost si cursiere participante, nu doar clasicele MTB-uri si bicle de oras :D.

Ajunsi insa la locul de intalnire, am dat de-o explozie de veselie, de zambete, de culoare si voie bune. In ciuda ploii care tocmai reincepea sa-si afirma prezenta, toata lumea s-a simtit minunat. Salutari, poze, rasete, cirese atarnate de urechi, baloane colorate si multe multe multe zambete. Da, fetele stiu sa se bucure frumos si curat, cu tot chipul si mai ales cu ochii stralucitori de veselie. A fost o placere sa fac parte la un asa eveniment si regret ca am ratat primele doua editii.

Traseul a fost: Aleea Circului – Șos. Stefan cel Mare – Calea Dorobanților – Piaţa Charles de Gaulle – Bd. Aviatorilor, până la Herăstrău, intrarea Pescăruș (șoseaua Nordului). Cam scurt din pacate si,  din cauza echipajelor de politie, extrem de lent. Dar trecem rapid peste aceasta neplacere, absolut insignifianta prin comparatie cu voia buna prezenta. Si concretizata la final de traseu, pe bucata de pe B-dul Aviatorilor unde, intentionat sau nu, coloana de masini a fost oprita complet asa ca am avut la dispozitie tot bulevardul, pana la Intrarea Pescarus. Iuhuuuu, aici s-a topait pe bicle, s-a dansat (a fost si o bicla cu instalatie de sunet la remorca, pe post de DJ, si chiar cu muzica de buna calitate) iar la final am facut si rondul de vreo 2-3 ori, sa aratam cat de bine ne-am simtit :D.

Momentele frumoase sunt multe si nu toate-mi revin in amintire acum dar am foarte clar imaginea unui zambet cald si larg al unei domnisoare aflate la volanul unei masini, in timp ce am depasit-o impreuna cu coloana de la SkirtBike. Se vedea clar ca-si dorea tare mult sa fie alaturi de noi si sunt sigur ca i-am facut ziua mai frumoasa. Ii multumesc pentru acel zambet atat de sincer.

Asa cum le multumesc si fetelor pentru un eveniment asa de placut – cred ca ar face bine sa-l repete mai des, nu-i de ajuns doar o editie anuala. Iar cele (si cei) in jur de 300 de participanti, intr-o zi ploioasa, cred ca spun acelasi lucru.

Pentru poze de la eveniment, urmariti pagina lor de Facebook, aici.

PS – dupa numarul de flori oferite, as spune ca nici baietii n-au fost prinsi in offside, si-au facut onorabil datoria. Poate totusi mai multa grija la vestimentatie, la urma urmei codul spune ca:

Regula nescrisă a evenimentului spune că fiecare participantă la SkirtBike trebuie să vină îmbrăcată în ținută chic, cu rochie sau fustă, tocuri sau balerini, pălărie sau eșarfă, cu flori în par sau în coș, cu claxon și bicicletă, pentru ca această promenadă să demonstreze că mersul pe bicicletă înfrumusețează.

SkirtBike.ro

PPS – Eroul zile a fost, de departe, Cezar, un pustan de vreo 4-5 ani, pedaland singur-singurel (insotit insa de mandrii parinti), pe bicicleta lui proprie, si acoperit de un impermeabil tricolor. Inca n-am gasit o poza cu el dar imaginati-va un Superman in miniatura, calare pe bicicleta – cam asa ceva :D.

http://seg.sharethis.com/getSegment.php?purl=http%3A%2F%2Fvulupe.wordpress.com%2Fwp-admin%2Fpost-new.php%3Fpost_type%3Dpost&jsref=&rnd=1338125332451

Standard
cu bicla, evenimente

biciclete si desene pe asfalt

Stiu ca inca nu-i ziua copilului dar ia uite se ce pregateste pentru maine: Pista ilegala! Biciclistii o cedeaza pietonilor. Pe scurt, maine de la 7.30 (pfui, stiu, dimineata tare, nu-mi aduceti aminte) o droaie de biciclisti vor invada asa zisele piste de biciclete de prin Bucuresti si le vor returna, simbolic, prin desene sugestive pe asfalt, catre posesorii lor de drept: pietoni, magazine, statii de autobuz, etc. Pentru ca acestea nu sunt nici legale, nici morale si in nici un caz sigure. Sa nu mai zic eficiente.

Traseul va fi acesta: http://www.bikemap.net/route/1560289 iar programul dupa cum urmeaza:

Desene pe asfalt - Pista ilegala ! Biciclistii o cedeaza pietonilorora 07:45 – Piata Muncii (parcul de la iesirea din Metrou)

ora 08:45 – Piata Dorobanti

ora 09:45 – Politehnica (Metrou) ora

10:45 – Cimitirul Ghencea (Drumul Sarii intersectie cu Calea 13 Septembrie)

Mai multe detalii aici: http://www.facebook.com/events/410176185682032/. Haideti si voi la aceasta mini lupta de guerilla urbana, poate asa vor intelege si edilii nostrii cum trebuie sa procedeze in mod legal.

Noi ne-am pregatit deja :D.

Standard
cu bicla, evenimente

Marsul tacerii – Bucuresti 2012

Marsul tacerii - Bucuresti 2012Inceput in 2003, ca urmare a initiativei lui Chris Phelan, in White Rock Lake din Dallas, USA, a avut loc prima editie a Marsului Tacerii. Initial gandit ca un eveniment singular, ideea a prins amploare si 10 ani mai tarziu se desfasoara, ca un tavalug, in zeci de tari si pe toate cele 7 continente. Anul acesta sunt deja confirmate 256 de orase in care se va desfasura marsul si inca mai sunt inscrieri.

In Bucuresti suntem deja la a doua editie si speram sa continuam, indiferent de conditii, atata vreme cat astfel de marsuri vor mai avea motivatie.

Pe scurt, este un mars de comemorare, organizat in fiecare an in cea de-a treia Miercuri din luna Mai. Anul acesta asta inseamna data de 16 Mai. Ora de plecare este aceeasi in fiecare tara, ora 19.00, in acest mod realizandu-se practic un mars continuu, intins peste toate zonele orare de pe mapamond.

Este un mars lent si mai ales tacut. Regula de baza a acestui mars este linistea. Fara claxoane, fara comentarii, fara nici un fel de sunet decat daca este absolut necesar. Tacerea este cea care va insoti acest mars.

Vom vedea ce se poate face in asa fel incat acest mars sa fie desfasurat cu aprobarea si suportul instutiilor legale – avem acest drept. Voi reveni cu detalii pe masura ce vor fi progrese in organizare dar concluzia este clara:

Punctul de intalnire va fi intrarea in Parcul Izvor dinspre Casa Poporului, iar traseul va fi: Parcul Izvor, Strada Izvor, Calea 13 Septembrie, B-dul Libertatii, P-ta Unirii, P-ta Alba Iulia si retur pe B-dul Unirii catre Parcul Izvor.Harta este aici.

Ora de intalnire este 18.30 iar plecarea la ora 19.00.

La fel ca si anul trecut, cred ca o idee buna ar fi sa venim imbracati in alb, ca si evocare a bicicletelor fantoma.

Daca sunt alte orase care vor sa organizaze, le stau la dispozitie cu orice informatii am. Pagina de inscriere pentru eveniment o gasiti pe Facebook, aici:

Cateva date preluate de pe site-ul initiatorilor – Ride of Silence:

DATE: May 16, 2012 (always the 3rd Wednesday of May)

TIME: 7:00 pm

WHERE: Hundreds of locations world wide Join cyclists worldwide in a silent slow-paced ride (max. 12 mph/20 kph) in honor of those who have been injured or killed while cycling on public roadways.

WHY DOES THIS ORGANIZATION EXIST?

  • To HONOR those who have been injured or killed
  • To RAISE AWARENESS that we are here
  • To ask that we all SHARE THE ROAD

THE RIDE OF SILENCE WILL NOT BE QUIET

On May 16, 2012 at 7:00 PM, the Ride of Silence will begin in North America and roll across the globe. Cyclists will take to the roads in a silent procession to honor cyclists who have been killed or injured while cycling on public roadways. Although cyclists have a legal right to share the road with motorists, the motoring public often isn’t aware of these rights, and sometimes not aware of the cyclists themselves. In 2003, Chris Phelan organized the first Ride of Silence in Dallas after endurance cyclist Larry Schwartz was hit by the mirror of a passing bus and was killed. (Read the full history here…) The Ride of Silence is a free ride that asks its cyclists to ride no faster than 12 mph and remain silent during the ride. There are no sponsors and no registration fees. The ride, which is held during National Bike Month, aims to raise the awareness of motorists, police and city officials that cyclists have a legal right to the public roadways. The ride is also a chance to show respect for those who have been killed or injured.

Si despre istoric:

A little history of this ride and how it came to be…. The 2003 Ride of Silence™ at White Rock Lake in Dallas drew 1,000 cyclists through word of mouth and email communication over a period of only ten days. There was no registration and no fees. Local media reported the ride to be incredibly moving as these cyclists rode in silence, occasionally wiping away a tear or patting a friend on the back. Chris Phelan, a friend of Mr. Schwartz and the person responsible for starting this initiative, thought the ride was a one-time event. However, as word got out other cyclists began to contact him with a desire to do the same thing in their own communities.  Read Chris’ report from the first ride here.

Exista si un poem, pe care de asemenea am sa-l redau mai jos:

The Ride of Silence…

Tonight we number many but ride as one
In honor of those not with us, friends, mothers, fathers, sisters, sons
With helmets on tight and heads down low,
We ride in silence, cautious and slow
The wheels start spinning in the lead pack
But tonight we ride and no one attacks
The dark sunglasses cover our tears
Remembering those we held so dear
Tonight’s ride is to make others aware
The road is there for all to share
To those not with us or by our side,
May God be your partner on your final ride

Mike Murgas

Marsul tacerii…

In noaptea asta toti vom fi ca unul
In cinstea lor vom urma drumul
Prieteni, mame, tati, surori sau fii
Aceia care dorm etern, usor…
In liniste, atenti, incetisor,
Porni-vom rotile in grup
Prin intuneric, ca un singur trup
Lacrimi se-ascund sub negrii ochelari
Ivite-n amintirea acelor dragi hoinari
Aflati, cei ce priviti Plimbarea Noptii,
Drumul e-aici sa-l impartim cu totii !
Voi dragi plecati fulgerator
Sa fie Domnul al vostru pazitor
In ultima plimbare.
Prin Rai… Incetisor…
(traducere libera,  dupa Mike Murgas, de Bikepress)

Multam Bikepress pentru versuri si grafica.

Standard