Foto caise si samburi de caise
ganduri

samburi de caise

Cand eram ceva mai mic la ani (ca la minte nu s-au schimbat prea multe) una din bucuriile primaverii si ale inceputului de vara era spartul si evident mancatul de samburi de caise 😀 Am avut norocul sa-mi petrec copilaria si adolescenta intr-o casa la curte, in care bunicul a avut mereu grija sa existe cate putin din toate: zmeura, capsuni, cirese, dude, nuci si alte bunatati de prin gradina.

Astazi mi-am adus aminte de placerea cu care adunam samburii caiselor din curte.

Foto caise si samburi de caiseFoto: Bucataria Ta

Caise care erau tare bune, mai ales cele care erau cu adevarat coapte – caci deh, nu mereu aveam rabdare sa le lasam pana sa dea in parg 😛 Dupa care, cu multa grija, puneam deoparte sambure cu sambure, pentru placerea poate chiar si mai mare de a-i sparge mai tarziu, dupa ce adunam o cantitate suficient de mare.

Procesul de spargere era unul foarte laborios, un mic ritual. Cum incalzirea casei si gatitul in bucataria de vara sa facea cu sobe cu lemne, aveam mereu cate un butuc pregatit. Butuc care, ca orice lemn cinstit, avea mereu unele mici iregularitati pe fata superioara. Niste mici gropite, care erau numai bune pentru plasat samburii in ele, caci altfel, cand ii loveam cu ciocanul ar fi sarit care-ncotro – cum multi au si facut-o, de-a lungul timpului. Asa ca vanam cu multe consideratie aceste mici lacasuri, care cu timpul se si largeau si deveneau un instrument perfect pentru niste copii pofticiosi 😀 Nu se compara cu nimic placerea pe care ne-o dadea un sambure spart cu succes si recuperarea lui dintre cojile imprastiate. Mmmm, placuta amintire.

Foto samburi de caiseFoto: Bucataras.ro

Cam asa ne petreceam noi, cand si cand, zilele de joaca prin curtea bunicilor. Nu stiam de Eco si de E-uri dar savuram cu multa placere bunatatile oferite de curtea ingrijit a de bunicul si praduita cu sarg de noi 😀

Sa mai spun oare de dulceata de caise, provenite din acelasi pom din curte, pe care o facea bunica? Cu caisele fara coaja, intregi si cu samburi dulci in interior. Mmmmm, imi lasa gura apa si acum la amintirea gustului 🙂

Acum cumparam samburi de migdale de la mini-market, sigilate frumos la cutie si numaram cu grija numarul de calorii. Parca ceva lipseste, sincer …

Voi ce amintiri aveti din curtea bunicilor?

Reclame
Standard