ganduri

portie de desavarsire

Am gasit acest clip prin peregrinarile mele internautice. Putine cuvinte pot adauga dar va invit, va rog sa va oferiti 20 de minute din viata voastra pentru a experimenta o mica minune. Pentru ca o minune este performanta acestei femei, atat de incarcata de viata, de bunatate, de entuziasm, de tinerete, de talent, de arta, de atat de multa frumusete umana. Este un exemplu a ceea ce pot numai un om implinit.

Sarah Kay: If I should have a daughter … – un moment TED.

Am ramas cu aceasta fraza in minte:

I keep trying, hoping that one day I’ll write a poem I can be proud to let sit in a museum exhibit as the only proof I existed.

Cand vom ajunge sa intelegem puterea acestor cuvinte, cand astfel de ganduri ne vor influenta deciziile, lumea asta va fi cu mult mai frumoasa. Pana atunci, nu putem decat sa continuam sa incercam ;).

PS – imi doresc din tot sufletul sa gasesc si in Romania astfel de reprezentatii de poezie interpretata, caci alt termen nu gasesc pentru a traduce: spoken word poetry. Daca stiti de astfel de intamplari, rogu-va dati informatia mai departe. Multam mult. Pont: pe site-ul ei gasiti multe alte inregistrari video care sunt absolut savuroase.

Link-ul original se afla aici.

ca-n viata, ganduri

exorcizarea fricii

Vreau de ceva vreme sa scriu tema asta dar ceva ma tinea in loc. Nu ma puteam apuca prea curand, este o tema la care tin prea mult pentru a scrie doar din impulsul unui singur moment (din care am avut destule). Voiam sa le adun, sa le supun presiunii, sa las sa cristalizeze (No pressure, no diamonds – Thomas Carlyle). Sa adun idei ganduri, sa pot sa impachetez o idee care in sine este brutal de simpla – si totusi, atat de rar inteleasa si mai ales aplicata.

Tot cautam, printre altele, un citat care sa fie potrivit cu tema asta si nu gaseam nici unul pe care sa-l simt aproape (pana la urma, va fi un articol plin de citate:P). Primul dintre ele imi este oferit cu gingasie de catre Pandutzu.

Everything you ever wanted is right on the other side of your fears.

In fraza de mai sus este voba despre un moment de revelatie. In care, ajungand sa faci ce-ti doresti de mult dar mereu ai amanat, crezand ca-i prea greu sau complicat, realizezi cat de usor a fost sa treci de acea teama. Este proverbiala palma peste frunte, urmata de un sentiment de plinatate, de emotie entuziasta si bucurie, amestecate cu ceva mandrie.

Continuă lectura →

ca-n viata, cu bicla, filme

o lume nebuna nebuna nebuna

Dar atat de frumoasa:

Preluare de la Biciclistul.ro

Suntem atat de diversi, atat de independenti, atat de plini de determinare atunci cand suntem pasionati de ceva. Si atunci, oamenii sunt cu adevarat stapanii acestei lumi.

filme, ganduri

n-am sa spun niciodata

Va invit, va rog sa urmariti conferinta TED de mai jos. Este o superba demonstratie de pasiune si entuziasm – cele doua lucruri care, poate, sunt de fapt de cea mai mare insemnatate. Cel putin pentru mine.

Benjamin Zander on music and passion

Conferinta se termina cu afirmatia: „I will never say anything that couldn’t stand as the last thing I ever say”

evenimente

Mos Nicolae vine intai pe twitter

Deja pot spune ca ieri, pe 05 Decembrie, Mos Nicolae a facut prima vizita si nu oricum ci cu multa voie buna a participat la #MosNicolaeTweetMeet. Cu multe multumiri si mai ales felicitari pentru Malina si pentru Liana care au deschis sezonul cadourilor cu una din cele mai placute intalniri offline din acest an. Locatia aleasa a ajutat mult, trebuie sa recunosc asta, ceainăria Greentea este un loc superb, merita un astfel de eveniment. Si evenimentul merita un astfel de loc. Eu unul ma bucur ca am avut ocazia sa mai descopar un nou lacas cu oameni si atmosfera cat se poate de faina. Si mai este si la cateva minute de mers pe jos de la birou – se pare ca ma vor avea de client de-al casei pe viitor 😛

Intalnirea a fost mai mult decat vesela, oamenii din online stiu sa fie foarte faini si in realitate, nu numai pe monitor. Si unde mai pui ca multi au adus cu ei si jumatatile care nu mereu sunt prezente in lumea digitala dar cu ocazia asta au descoperit ce si cum ne tine alaturi langa monitoare 😉 Si a fost, zic eu, tare bine. Poze multe, veselie, voie buna povesti si planuri – cam ca la orice alte intalniri, numai ca de data asta parca au fost mai calde. Poate din cauza ceaiului?

Motivul real al intamplarii, dincolo de zambete si voie buna, ni-l povesteste Malina aici:

Pentru cine?

Pentru copiii din C. P. R. U. Centrul de Copii ai Strazii Ciresarii II, sector 5, Bucuresti.

In centru sunt 43 de copii, dintre care: 29 baieti si 14 fete, cu varste cuprinse intre 14-23 ani. Jumatate dintre copii sunt “normali”, iar jumatate cu retard sau tulburari de comportament cauzate de abandon, violenta, saracie.

Ii multumim pe aceasta cale, doamnei directoare a acestui centru, Simion Antonica pentru ca a fost de acord sa facem o mica bucurie acestor copii.

Un amanunt important: am fost la centru ieri si am vazut multi copii amarati care se bucurau ca au cui sa-i zica “mama”, doamnei directoare, o femeie de nota zece. M-a impresionant atitudinea si daruirea dumneaei fata de acesti copii, deunazi ai nimanui.

Nevoi reale: fructe, dulciuri, sucuri (dar nu ciocolata si nici Cola) si cel mai important 45 de perne normale (nu decorative) pentru copiii din centru, avand in vedere ca cele vechi sunt foarte uzate. Asta este prima urgenta si sper sa reusim sa le cumparam, ca sa putem sa le aducem macar un zambet pe buze acestor copii amarati, in prag de sarbatori.

Bucuria din sufletul oamenilor, zâmbetele, bradul, decoraţiunile de Crăciun, evenimentul organizat, m-au făcut să mă simt copil, să mă gândesc că Moş Nicolae există, că sărbătorile de iarna n-au pierit din sufletul românilor. Dar cel mai important a fost faptul că s-a reuşit strângerea de fonduri, produse alimentare şi hăinuţe pentru centrul de Copii ai Străzii Cireşarii II, sector 5, Bucureşti. În centru sunt 43 de copii, dintre care: 29 băieţi şi 14 fete, cu vârste cuprinse între 14 şi 23 ani. Anul acesta la ei a venit Moş Nicolae.

Supriza (evident stiuta de toti :P) a fost mentalist-ul Vlad Grigorescu, care ne-a invatat sa nu jucam niciodata alba-neagra. Si ne-a demonstrat in mod practic de ce 😀

Planuri mari exista si abia astept urmatoarele evenimente. Ne vedem acolo 😉

Sa aveti un Mos Nicolae darnic si bogat. Ghetutele sunt curate?

Au mai scris:

Poze: