ganduri

cand voi fi mare

Foto Marea Bariera de Corali

Credit foto Flickr

Andi vad ca a prins gustul lepsei 😛 Nu-i rau, lantul slabiciunilor de multe ori se dovedeste a fi de margaritare. M-a pus la munca, ma intreaba ce vreau sa fiu cand ma fac mare. Pentru ca nu pot spune care era visul meu din copilarie, copil fiind, nu? Numai oamenii mari stiu sa spuna ce voiau sa fie cand erau copii. Noi ceilalti stim la ce visam si la ce vom fi odata – nu neaparat cand vom fi mari 😉

Acum ceva ani (cam multisori :P), la clasica intrebare – Ce vrei sa te faci cand vei fi mare? – clasicele raspunsuri erau: inginer, doctor, aviator si astronaut. Si cam atat. Eu savuram de fiecare data reactia celor mari cand le raspundeam, candid – scafandru. Visul acelor ani a fost sa devin scufundator – nu din cei utilitari ci din cei biologi. Mai are vreun sens sa va spun ca eroul meu pe atunci era Jacques-Yves Cousteau? Ca emisiunile de la Teleenciclopedia erau momentul preferat al saptamanii? Nu cred 😛

Am fost intotdeauna fascinat de lumea subacvatica – iar cum pe vremuri inca mai exista viata submarina pe litoralul nostru, nu odata am reusit sa ma imbolnavesc de la statul prea mult sub apa. Camera de hotel in care stateam cu parintii era un mic acvariu caci aduceam cam de toate in galetuse 😀 Marea bariera de corali a fost si este pentru mine cel mai frumos loc de pe pamant, atat de plin de viata si de culoare, de diversitate.

Partea cea mai interesanta – si greu de explicat pentru mine – este ca nu am cautat niciodata sa-mi indeplinesc cu adevarat acest vis. Nu am facut niciodata scufundari, in afara celor libere facute la mare. E drept ca nu am avut nici ocazia si nici resursele necesare chiar la indemana, dar sunt perfect constient ca as fi putut macar sa incerc sa gust cu adevarat din lumea adancurilor. Nu s-a intamplat pana acum. Dar cum spuneam, sunt inca un copil – deci este timp destul pentru a-mi indeplini visele, nu? Asa ca nu simt nici o graba, stiu doar ca atunci cand va veni momentul, am sa fiu pregatit sa ma bucur ca am ajuns in lumea in care-mi doream, atunci cand voi fi mare. Ca un copil 😉 Intre timp, am descoperit ca ma pot scufunda intre oameni si ma pot bucura de frumusetea si diversitatea lor. Compenseaza, va spun 🙂

Si ca sa nu lasam trenul sa adaste, intreb mai departe ce vis de copilarie au avutAndreea, Marius si Hurdubaia – voi ce vreti sa va faceti cand veti fi mari?

Reclame
Standard
ca-n viata, de pe drum, ganduri

Romania mea

De cativa ani, cam de pe cand am inceput sa am parte de concedii, am avut – si inca am – un fix. Anume ca nu vreau sa-mi petrec vacantele afara din tara pana cand nu am batut toate zonele principale din Romania. Fix pe care l-am dus uneori destul de departe, refuzand multe variante de plecari si prieteni care m-au tot imbiat. Dar am fost ferm si am zis nu. Mai am putin din Ardeal de strabatut si apoi pot spune, linistit, ca am vazut Romania – cat am inteles din ea, ramane pentru alta poveste.

Fotografie Romania mea - Maramures port popularTotusi, in vremurile astea in care toti alearga dupa super-ofertele de concedii te miri pe unde, cum de mi-a venit mie o asa idee? In ce ma priveste, e simplu – cum as putea aprecia alte culturi si civilizatii, alte geografii daca eu nu am un termen de comparatie? Ar fi prea simplu sa ma duc pe vreun tarm de mare si sa declam ca acolo e cel mai frumos loc de pe pamant – dar ar fi in fapt doar un altul printre altele. Cum as putea sa inteleg daca este sau nu minunat un munte fara sa fi trecut prin Carpatii nostrii? Sau o mare fara sa-mi fi plimbat gandurile prin Delta noastra? Cum?

Atat cat am putut, atunci cand am putut, am vazut cate o bucatica din tara asta mare. Ca-i mare tare, zau ca e. Pornind cu rasaritul din Vama Veche si curgand in sus pana la apusul de la Bazias, am petrecut Dunarea pe toata lungimea ei – si nu-i petec din ea sa nu-mi fi spus o poveste frumoasa. Din Muntii Rodnei si pana in creasta Fagarasilor, muntii si stancile lor tacute mi-au aratat de ce avem o istorie asa de lunga. Cetatile, bisericile, casele si drumurile din Moldova, Maramures sau Ardeal imi spun mereu ca noi aici suntem demult – si am stiut trai frumos, nu doar indelung. Si cate altele nu-ti poate spune un iezer cand iti tremura buzele de la apa lui rece sau o cascada pierduta intr-o padure de poveste.

Apoi mai am un motiv – de data asta poate egoist. Stiu ca ce avem noi inca, nu va mai tine mult. Ca obiceiurile si porturile noastre de acum sunt in pas de plecare. Daca acum te duci Duminca dimineata pe-un drum din Maramures, ai sa ramai inmarmurit vazand sate intregi pornite la drum catre biserica in cel mai frumos port popular al lor – nu pentru a impresiona pe cineva ci doar pentru ca asa-i datina si asta-i sfant la ei. Sau nuntile lor care inca mai tin trei zile, ca asa se cade. Inca mai ai sansa, rar e drept, sa auzi pe inserat, sus in Fagaras, sunetul de bucium, sunat nu la vreun spectacol de televiziune ci asa cum ii cere datina, sus la stane. Te poti intalni cu ciobanii si turmele lor sus, la peste 2000 de metri si dupa ce-si cheama cainii sa stai cu ei la povesti si-o branza proaspata si buna – asa cum stau ei seara de seara, de mii de ani. Sau poti sa ramai blocat, cu ochii bulbucati, vazand o batranica de peste 80 de ani vaslind incet pe Dunare, intr-o lotca de 5 metri, atat de mare incat ea abia se zarea – in susul apei. Daca stii cum, poti ajunge la stanile de peste (nu stiu cum le este lor denumirea dar asta le este rolul) pierdute la gurile de canale in Delta, unde Dunarea se pierde in mare iar pescarii stau acolo cu lunile peste vara, pana sa revina in sat – asa cum fac ciobanii sus la munte.

Astea si multe altele mai frumoase decat ele se vor pierde, mai devreme sau mai tarziu – si cred ca mai degraba mai devreme. Acum se intampla pentru ca asa se cade, pentru ca asa este ordinea firii. Peste nu multa vreme, nu s-or mai intampla decat cel mult pentru a-i impresiona pe turisti – chiar daca-s de-ai casei si ei. Pentru ca transformarea asta este prezenta peste tot si schimba tot. Ne schimba pe toti. Dar inca nu-i atat de puternic prezenta aici.

Transformarea asta – nu spun nici ca-i buna, nici ca-i rea – s-a petrecut insa deja in cea mai mare parte in alte zone. Si atunci, de ce sa ma grabesc sa ajung pe alte meleaguri? Vor fi la fel si peste un an si peste zece. Aici insa totul se schimba de la o luna la alta – si vreau sa fiu aici, sa vad si sa simt cum se intampla transformarea asta. Sa stiu si cum a fost si de ce acum este altfel. Atat cat pot. De asta nu am plecat, de asta am ales sa raman aici. Pentru ca asta este Romania mea.

 

Aceste randuri au fost scrise cu ocazia campaniei “Ziua 1095”, campanie aniversară aLumeBuna.ro (știri cu impact pozitiv din și despre România) inițiată de Mihail Mușat, fondatorul proiectului, cu ocazia a trei ani de activitate

Si uite asa m-am achitat si de leapsa de la GabiGMC, chiar daca pe ultima suta de metri. Desi e tarziu si termenul se cam finalizeaza azi, am sa dau totusi mai departe aceasta leapsa catre Andi Bob. Sa vedem de ce alege ea Romania 😉

Standard
ganduri

cele 5 din 2010

Afis filmul 9 - personajul 5M-a ploconit nenea Toma cu o leapsa. Cica sa-i spun 5 lucruri facute in 2010. Nu stiu ce-i pasa lui dar pentru ca-i un om tare de treaba, nu-l pot refuza. Ce nu stie el este ca mi-a dat cea mai usoara leapsa din cate pot exista. De ce? Pai la cate s-au intamplat anul asta, zau ca nu ma pot opri doar la 5 😉

Sa incepem dara, intr-o ordine perfect aleatoare:

1 – Serile de muzica folk – Casa cu Cantec de la Matasari. Desi doar doua, inca ma mai intreaba cate cineva cand le vom relua caci s-au simtit tare bine. Supriza si secret, le vom relua pe 14 Ianuarie 2010 (shhh, revin cu detalii)

2 – Festivalul Sonisphere – inca am in urechi acordurile celor 4 si per total cele trei zile de festival n-am sa le uit niciodata. Cele patru pene de chitara ma vor ajuta sa fac asta 😀 Si daca tot sunt aici, nu pot sa nu-mi aduc aminte si de concertul marelui Ozzy Osbourne. A fost o seara uriasa pentru mine.

3 – Am petrecut un an intreg alaturi de una dintre cele mai frumoase echipe – Lecturi Urbane. Alte cuvinte nu-si mai au rostul.

4 – Impreuna cu alti oameni minunati, am pus umarul la fiintarea primului mars de biciclete periodic si complet legal din Romania – Bikewalk. A fost o nebunie completa iar la anul va fi si mai mare. Pe langa, nu mai spun de alte multe marsuri si iesiri cu bicla. Da, sunt fanatic, stiu. Dar ma bucur de fiecare pedala de care am parte 😀

Continuă lectura

Standard
muzica

viata in ritm de Metallica

Acum cateva zile am primit o invitatie interesanta pe facebook si anume de a participa la un mic joc. Joaca de a-ti descrie viata/starea prin intermediul unui formular de tip interviu, folosind numai titluri de melodii ale unui artist sau grup.

Regulile sunt cat se poate de simple: poti folosi numai titluri de la un singur artist (sau trupa) fara a le repeta intre intrebari si fara a folosi acelasi artist/trupa ca si cel/cea de la care ai primit sarcina. Cam atat. Restul e doar joaca si e chiar distractiv. Si acum ce a iesit 😀

Alege artistul:
Metallica

Logo Metallica

Esti barbat sau femeie?
Of Wolf and Man

Fa-ti o scurta descriere:
The Struggle Within

Cum te simti?
Escape

Descrie locul unde traiesti in prezent:
Wherever I May Roam

Daca ai putea sa mergi oriunde, unde ai merge?
Where the Wild Things Are

Modul de transport favorit:
Ride the Lightning

Cel mai bun prieten?
Some Kind of Monster

Tu si cel mai bun prieten sunteti:
Master of Puppets

Cum este vremea?
Fight Fire with Fire

Perioada favorita din zi:
All Nightmare Long

Daca viata ta ar fi o emisiune TV, cum s-ar numi?
Jump in the Fire

Ce este viata pentru tine?
No Remorse

Relatia ta:
Sweet Amber

Teama ta:
Wasting My Hate

Care este cel mai bun sfat pe care il poti da?
Attitude

Cugetarea zilei:
Purify

Motto-ul meu:
All Within My Hands

Si ca sa fie joaca mai distractiva, hai sa incepem o mica leapsa. Care leapsa pleaca inspre: Dani T, Andreea, Iyli, OanaAlina, GabiAndrei si Cezar.

Standard
ca-n viata

manual de utilizare :D

In versiunea originala, titlul suna cam asa: 3 lucruri pe care ar fi bine sa le stii despre mine inainte sa ma scoti la o cafea – dar cred ca-i mai bine sa-l adaptam situatiei 😛 Oana Bratila nu are ce face si s-a apucat de trimis lepse. Si cum asta-i prima pornire de leapsa din partea ei, nu pot sa nu-i raspund, n-ar fi frumos, nu-i asa? Sa purcedem deci, 3 lucruri de care ar trebui sa tii seama inainte sa iesim in lume 😀

Am un stil vestimentar foarte lejer si care nu presupune in nici un caz cravata si sacou 😀 Eu ma simt bine imbracat asa si mai ales liber – prin urmare, daca ajung in vreun loc in care nu corespund etichetei, cel mai probabil nu m-as simti bine – n-ar fi un loc cu suflet. Pot sa ma integrez dar cred ca totusi n-ar fi o idee buna 😉

Daca este cat de cat vreme acceptabila, cel mai probabil am sa vin cu bicicleta – detaliu ce trebuie luat neaparat in calcul, pentru ca va necesita alegerea unui loc ce are in dotare si un loc de legat bicla 😀 Partea buna este ca in acest caz optiunile de consum nu se vor limita la cafea 😛 Si mai mult, mersul pe bicicleta cel mai probabil va fi un subiect mult atacat de mine – ma fascineaza aceasta idee, ma pasioneaza oamenii care aleg bicicleta pentru orice motiv.

Imi plac cafenelele sau ceainariile linistite, calme, in care sa pot sa ma simt cu adevarat relaxat. Nu ma deranjeaza fumul dar as prefera sa fie totusi o zona de nefumatori. Imi place mult sa ma tolanesc pe o canapea confortabila sau si mai bine pe perne mari si moi si sa ma intind la vorba molcoma pentru mult timp – asta daca si discutia este interesanta si avem despre ce povesti 😛

Cafenea Verde CafeFoto: Dani Mocanu

Cam astea ar fi 3 vorbe despre mine. Si cum o leapsa e facuta sa circule, dau si eu mai departe catre: Iyli, Andreea si DaniT – spor la scris 😛

Standard
ganduri, muzica

luni de fiere

Am fost se pare pus la plata pentru noptile petrecute pe twitter la joaca de-a muzica 😛 Am adunat deja cateva nopti frumoase in care m-am jucat ba cu @idah0 ba cu @blueanka ba cu @newdada tot propunand o piesa muzicala sau alta, pornind de la o tema intiala dar ajungand cine stie unde. Un exercitiu frumos care m-a facut sa zambesc si sa bucur de multa muzica buna, sa-mi aduc aminte de multe intamplari frumoase sau cel putin semnificative din viata. Ceea ce inseamna ca voi continua, in masura posibilului, sa provoc si sa raspund la astfel de jocuri – e pacat sa nu ne bucuram de muzica buna.

iYli imi paseaza o leapsa muzicala, un alt fel de joc in urma celor povestite mai sus. Multumesc frumos 😉 Ar trebui sa postez piesa mea preferata dar zau ca imi este imposibil sa aleg o singura piesa care sa fie aceea. Cam toata viata mea a fost insotita, mai mult sau mai putin evident, de muzica. In cea mai mare parte rock dar in nici un caz nu este o alegere exclusiva – ba chiar as putea spune ca rock-ul asa cum il stiam la 18 ani nu mai este atat de central pozitionat in lumea mea muzicala – muzica buna insa, da. Totusi, de multe ori ma regasesc in acordurile rock-ului de calitate, am nevoie de o chitara sa ma faca sa vibrez, am nevoie de o voce puternica sa ma trezeasca si de un ritm de baterie care sa-mi regleze propriul ritm atunci cand nu mai e in gama potrivita. Si cum imi place sa caut si sa ma bucur de multe din valorile romanesti, imi este destul de la indemana sa ma gandesc si sa vibrez pe acordurile unui rock romanesc de calitate. Luna Amara este o trupa in care am crezut de mult timp si pe care ii redescopar cu placere de fiecare data. Pot spune ca sunt un fan al lor, daca ma gandesc ca numai anul asta i-am vazut in concert de vreo 6 ori si tocmai citeam cu tentatie 😀 despre concertul lor de maine seara. Una din piesele in care ma regasesc si pe care am ascultat-o de foarte multe ori in ultimul an este Luni de fiere.

De ce piesa asta? Pentru ca de fiecare data ma face sa ma gandesc la alegerile pe care le-am facut sau pe care trebuie sa le fac, pentru ca in versurile ei gasesc mereu energia si vointa de a ramane pe drumul meu. Pentru ca imi aduce aminte ca nu esti al tau sa te pierzi cum suna un alt vers tot din Luna Amara. Pentru ca undeva candva / lumea se-ntampla /
dar nu stiai ca era a ta …

Leapsa merge mai departe catre: idah0 care deja stie ce piesa sa aleaga :P, newdada care nu rateaza concertele importante, DaniT care mereu propune o muzica superba, Gabi care ma bucura cu imagini pline de suflet si Cabral care … ma rog, e Cabral, ce rost are sa-l mai descriu eu.

Si mai jos versurile, merita citite si simtite.

Luna amaraLuni de fiere

undeva candva
dar nu aici
din pamant ochii ai sa-i ridici
undeva candva
dar nu acum
ai sa fii mai bun, vei avea un drum
stai in tine
si-ti doresti sa intalnesti
pe cineva cineva in care poti sa crezi
fara sa te vinzi, fara sa te pierzi

undeva candva
lumea se-ntampla
dar nu stiai ca era a ta
undeva candva
ai uitat sa simti, ai stiut sa minti, si nu-i asa?
stai in tine
si iti doresti sa intalnesti
pe cineva candva in care poti sa crezi
fara sa te vinzi, fara sa te pierzi

undeva candva
lumea se-ntampla
dar nu stiai ca era a ta
undeva candva
ai uitat sa simti, ai stiut sa minti, si nu-i asa?
stai in tine
si iti doresti sa intalnesti
pe cineva candva in care poti sa crezi
fara sa te vinzi, fara sa te pierzi

nu mai stiu, nu mai stiu, nu mai
nu mai stiu, nu mai stiu
daca as fugi, as mai fi…
nu mai stiu, nu mai stiu, nu mai
nu mai stiu, nu mai stiu
daca as fugi, as mai fï eu?…

Standard