Dupa aproape 300 de Km, cu bicicleta de la Bucuresti la Vama Veche, amandoi ne racorim rotile in mare 😀 Inca un vis implinit 😉
Actualizare – povestea pe larg incepe aici cu ziua 1 (partial :D)
Dupa aproape 300 de Km, cu bicicleta de la Bucuresti la Vama Veche, amandoi ne racorim rotile in mare 😀 Inca un vis implinit 😉
Actualizare – povestea pe larg incepe aici cu ziua 1 (partial :D)
Undeva, in Vama, in fata la Stuf, cu mine si cu gandurile mele. O noapte incheiata frumos, cu o baie prelungita in mare, chiar la rasarit, acompaniat de Bolero.
Cat stateam la umbra unei umbrelute, o tipa a venit si m-a intrebat daca-s trist 🙂 Nu eram, dar ca sa fie sigura m-a luat in brate si mi-a spus ca nu-i bine sa stau pe plaja singur si sa fiu trist. Apoi si-a luat prietenul de mana si au mers mai departe, catre corturi. Si de asta iubesc Vama Veche 😉
de Vama si oameni frumosi, oameni care intampina soarele cu sufletul plin de zambet. Si cu Bolero, pentru cei care stiu ce inseamna asta 😉
Un alt rasarit – de data asta insa, „condimentat” cu foarte multa veselie. Multumesc celor din cadru, nu cunosc nici unul din personajele de acolo dar au reusit sa creeze o stare superba si greu de uitat. Si sa infirme, in cateva secunde, cele scrise aici