evenimente, ganduri

Lecturi Urbane – din nou la metrou

Lecturi UrbaneSunt vremuri in care, dincolo de vrerea noastra, suntem nevoiti sa ne indepartam chiar si de cele mai dragi proiecte. Din fericire nu mereu pentru mult timp sau mai bine zis pentru prea mult timp. Lecturi Urbane este unul din proiectele care te atrage oricat de departe ai fi. Si bine face.

Dupa o perioada in care la suprafata nu s-a simtit vreo framantare, iata ca lecturile au iesit iarasi in lume, cu chef de viata. Si cu pofta de impartit zambete si carti faine. Promitem ca de aici incolo vom fi mai prezenti 😉 Marti, 19 Aprilie a fost prima editie in metrou pentru Lecturi Urbane Bucuresti pentru acest an. Si ultima pana dupa vara, cat de curand iesim la aer curat – revenim cu detalii 😉

Grele sunt emotiile dupa o pauza asa de lunga. Mare este tensiunea dinaintea unui eveniment – cum facem cu autorizarea, cum facem cu cartile, cu semnele, cu sticker-ele, cu transportul, cum anuntam lumea, cine face comunicatul, muuuuulte si multe amanunte (printre altele era pregatita o sceneta foarte interesanta impreuna cu Metrorex dar din pacate n-a mai fost timp pentru a o pune in practica :|). Iar din toate, parca ultimele 30 de minute inainte de ora de incepere sunt cele mai grele – cu alergatura, cu incordarea ca nu vom ajunge la timp, cu telefoane sa ne sincronizam pentru a aduce in timp util cartile pe peron, cu emotiile care nu dispar niciodata.

Iar de data asta n-am fost deloc scutiti de momente tensionate. Primele au fost cand sacosele cu care am adus cartile au inceput sa cedeze una cate una pe drum, fiind foarte frumoase dar … din hartie. Apoi ne-am trezit la intrarea in metrou ca exista o problema cu autorizarea – in sensul ca nimeni nu stia de ea 😐 Problema care, fara sa fie vina noastra, ne-a intarziat cam un sfert de ceas – dar din fericire s-a rezolvat cu cateva telefoane, dintre care unul fiind cel al lui Adrian, scapat pe jos pe peron (a scapat, atat el cat si Adi ;)). Pana la urma insa totul a iesit bine.

Dupa toate astea insa, momentele in care participantii vin grabitit si curiosi sa-si aleaga cartile, intrebarile despre proiect, despre ce urmeaza sa facem si cum, despre carti si planuri sunt atat de frumoase si de calde incat fac sa merite orice efort. Iar la aceasta editie parca am avut parte de si mai multe intrebari decat de obicei avand in vedere numarul mare de participanti noi, aflati la prima tura de Lecturi Urbane. Sunt convins ca nu si la ultima 😉 M-am bucurat sa vad ca proiectul a ajuns la noi si noi oameni, conteaza atat de mult sa vedem ca suntem sprijiniti in mod constant.

Dupa start povestile au inceput sa curga. Nu le reiau, au scris deja altii despre ele: Ionut Bunescu, bookaholic.ro, Pandutzu, Cristina Mitu. Dar multumesc tuturor celor care au participat si mai ales celor care ne-au inghesuit cu intrebari si idei. Dupa eveniment ne-am retras la o cafea/suc/ceai/bere dimpreuna cu cei care au mai ramas si am avut lungi discutii despre cum se vede Lecturi Urbane si din alte priviri. Si a fost atat de fain sa vezi si sa asculti idei si propuneri si ganduri. Multumesc din nou, nu le-am notat dar le-am luat pe toate cu mine si sper sa le putem prinde in proiect, mai devreme sau mai tarziu.

De luna viitoare, cu Lecturi Urbane ne vedem la aer si verdeata 😉

Foto: Catalin Georgescu

Standard
evenimente, ganduri

o mana intinsa – de ce Lecturi Urbane

Logo Lecturi UrbanePovesteam saptamana trecuta cum este cu Romania mea. Acum, ca a trecut si ultima editie de Lecturi Urbane din acest an, pot sa-mi pun gandurile laolalta si sa spun – au mama, ce an a fost. Dar asta putin mai tarziu.

Din pacate, pe meleagurile noastre, din motive mai mult sau mai putin clare, o mana intinsa inseamna, de cele mai multe ori, unul din urmatoarele doua lucruri: ori acuzatie, ori pomana.

O mana intinsa de prea multe ori inseamna agresivitate. De prea multe ori inseamna o mana care te acuza, cu sau fara dreptate. Este o mana care arata, cu violenta, spre un vinovat, real sau inchipuit. Nu de putine ori, este chiar mana care loveste. Un om drag sau un necunoscut, mana intinsa spre a lovi nu este o amintire deloc placuta. Si oricat am dorieste aproape imposibil de reprimat.

Sau o mana intinsa ajunge sa fie denumita, in deradere internationala, salutul romanesc. Da, trist, dar de cate ori nu am asistat la prea binecunoscutul gest al mainii intinse spre a capata ceva. La mana care cerseste. La mana care, in loc sa faca, in loc sa-si asume o existenta, cere de altii un dram de bunavointa si se multumeste cu atat. Fara sa-i pese cat de injositoare si fara de iesire devine.

Continuă lectura

Standard
foto Lecturi Urbane editia Noiembrie metrou
evenimente, ganduri

lectura provoaca frustrari

Aşa a fost punctul de răscruce al ediţiei Lecturi Urbane din data de 2 Noiembrie, anul curent. Doi tineri, trecând grăbiţi prin vagoanele de metrou, la un moment dat şi-au exprimat vocal nelămurirea – Băi da’ chiar toată lumea citeşte în metroul ăsta?

Şi în mod deja puţin suprinzător, răspunsul pe care singuri şi l-au dat într-un final a fost cât se poate de afirmativ. Pentru că, nu aşa, se întâmpla ediţia cu marca Viva Lecturi Urbane :D Reacţia lor a stârnit un val de râsete în tot vagonul şi pe lângă râsete, un sentiment de împlinire greu de strecurat în cuvinte.

După agitaţia aducerii cărţilor, a distribuirii lor către participanţi, după planurile şi detaliile stabilite în ultima secundă şi salutările fugare cu cei care, deja, ne-au devenit prieteni, să primeşti un aşa cadou e mare lucru.

A fost o ediţie în care am simţit, iarăşi, freamătul şi bucuria celor care oferă şi primesc. O ediţie în care s-au distribuit aproape 300 de cărţi în mod aproape fulgerător. Pur şi simplu zburau cărţile din sacoşele în care le-am adus iar noi nu incetam să ne mirăm şi să ne bucurăm. Încă de când ne-am suit în primul vagon, am zărit câteva persoane care deja citeau – au primit ca încurajare un semn de carte – pe care l-au plătit cu vârf şi îndesat cu un zâmbet.

Restul articolului pe Orasul Citeste

Standard
Banner Lecturi Urbane
evenimente

hai la rascoala

Nu e chiar o editie aniversara dar nici mult nu mai e (shhhhh, mai mult nu mai zic :P) Lecturi Urbane iese iarasi in lume, la o noua tura de manifestare atipica a unor oameni atipici – asta doar prin comparatie cu cei din jurul lor, pentru ca ei nu reprezinta, in fapt, nimic altceva decat normalitatea, firescul unei societati asa cum ar putea fi.

Ei bine, cum noi chiar credem in acest firesc, ne adunam iarasi fortele si energiile sociale si facem sa fie bine.

Mai exact, pe 2 Noiembrie, la ora 19.00, ne vedem iarasi pe peron, la statia de metrou Unirii 1, pentru o noua tura de lectura cat se poate de urbana 😀

Continuă lectura

Standard
Foto la final de Bikewalk
cu bicla, evenimente

astazi am trait istorie

Da, sunt cuvinte mari dar se intampla. Chiar daca incet si rar, se misca ceva in orasul acesta. Care incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult. Cantecul de la Travka isi gaseste din ce in ce mai des raspuns 😛

Pe scurt, astazi s-a intamplat primul mars cu adevarat oficial al biciclistilor din Bucuresti. Si cand spun cu adevarat oficial, spun ca a fost dupa toata regula. Cu participarea primariei si a politiei, cu traseu mediu ca lungime, s-a circulat pe carosabil si am avut prioritate in cele mai multe dintre intersectii. Sa vezi intreaga Piata Romana oprita si privind lungul sir de biciclete cum o traverseaza este ceva minunat. Iar participantii au simtit asta, dupa povestile de la sfarsit 😀

Astazi la Bikewalk au fost aproximativ 250 de participanti care au aratat ca nu mai suntem o mana de ciudati intr-un oras al traficului salbatic ci ca avem locul nostru si aceste este pe sosea, nu altundeva. Si a iesit bine 😀 Nu am avut nici un incident, oamenii au fost calmi si s-a pedalat lejer, fara sa alergam (poate e loc de mai bine aici, data viitoare o sa marim putin ritmul 😉 ) si cel mai fain a fost cand i-am auzit spunand ca s-au simtit in siguranta. Cuvintele astea mi-au mers la inima pentru ca tocmai asta este ceea ce ne dorim – sa circulam in siguranta pe carosabil, sa ne integram natural in trafic. Deci, se poate 😀

Foto la final de BikewalkFoto: astamicu

La final de Bikewalk ne-am strans si am sarbatorit pe iarba, in parcul Izvor, la o gura de apa si un pahar de vorba. Si am primit nistre tricouri foarte faine 😉

Dupa ce a trecut entuziasmul si incordarea, ne-am adus aminte ca azi se mai intampla ceva minunat in lumea biciclistilor de Bucuresti. Incepand de azi, Sambata, Duminica si in sarbatorile legale se poate intra cu bicicleta, la orice ora, la metrou. Asa ca am luat bicicletele in brate si am intrat subit la statia Izvor. Minune, am putut intra fara nici o problema 😀 Sa circuli cu bicicleta la metrou e ceva rupt din Alice in Tara Minunilor – nu ne venea sa credem.

Foto cu bicicleta la metrou

Stati asa ca nu am terminat 😀 Ca sa fie totul extraordinar pana la final, am dat o fuga si pana pe Bulevardul Kiseleff, care la sfarsit de saptamana capata o noua identitate – Via Sport. Sa vezi tot acel bulevard fara nici o masina si plin de mese de tenis, de cosuri de baschet, de biciclete si multe alte minuni este magic. Magica – nu cred ca pot gasi un termen mai bun – a fost toata aceasta zi.

Bucurestiul incepe sa devine un oras frumos. Incet dar sigur 😉 Abia astept sa vad pozele de la Bikewalk.

Standard