Am primit acum cateva zile un link catre topul celor mai vizualizate clipuri YouTube in 2011, realizat de cei de la ProTV. Pana acum nimic suprinzator, o astfel de lista este de asteptat. Prima reactie a fost de wow, hai sa vedem, musai or sa fie lucruri interesante – sau cel putin foarte amuzante. Ei bine, nu. Deloc.
Iata ce am gasit pe pozitia 5:
Nu stiu care este sursa acestui clasament dar cert este ca, la acest moment, clipul de mai sus are 54,562,515 vizualizari. Aproape 55 de milioane de oameni (de doua ori populatia Romaniei) au vazut vizualizat acest clip. Imi este, sincer, rusine sa scriu aici vorbele care mi-au trecut prin cap cand am vazut si inteles asta. Cat de cretini am ajuns oare?
Brusc mi-am adus aminte de-o discutie cu Dragonul cel rau, de acum cateva saptamani. Bine zicea el temadu-se ca am inceput sa alunecam, repejor, pe-o panta descendenta. Ca peste nu chiar multa vreme, oamenii specializati si educati cu adevarat vor deveni atat de rari incat vom ajunge sa-i consideram magicieni. Ca actuala noastra tehnologie ne va depasi atat de mult incat vom deveni, fara prea multe exceptii, controlati si controlabili cu ajutorul ei, intr-o masura care acum este greu de inteles. Nu din cauza vreunei conspiratii mondiale in acest sens (va rog sa lasam acest subiect deoparte) ci numai si numai pentru ca suntem atat de idioti incat nu ne pasa. Daca ati vazut Wall-E, scenele de pe nava spatiala, cu populatia complet indobitocita, mi-au ajuns rapid in minte.
Oameni buni, catre ce mergem? Unde dracu vrem sa ajungem? Ati innebunit? 55 de milioane de vizualizari, a cate ~3 minute, inseamna in total 313 ANI petrecuti savurand acest clip. Inca nu-mi vine sa cred. Da, stiu ca poate este captivant pentru copii (desi, credeti-ma, am dubiile mele ca este atat de captivant chiar si pentru ei) dar chiar excluzandu-i tot ramane un numar imens de ore consumate absurd. Absurd. Inutil. Asta nu se poate numi relaxare, asta este completa idiotenie.
Ce vrem sa devenim? Vrem sa devenim ceva? Mai scurt: vrem ceva?
PS – Se pare ca cele scrise mai sus nu-s chiar agreate de una lume. Ceea ce este cat se poate de normal. Reactiile si mai ales comentariile sunt, zic eu, o buna argumentatie pentru ideea principala a articolului. Mult mai buna decat am putut eu face-o. Le puteti citi aici.